S-a dovedit: poluanţii din aer sunt absorbiţi prin piele

1 2 jpg jpeg

,,Suntem asemeni unor bure┼úi pentru ace┼čti poluan┼úiÔÇŁ, a declarat cercet─âtorul ┼čef de la Universitatea din Washington, John Kissel. Ftala┼úii sunt un grup de poluan┼úi semivolatili folosi┼úi ├«n produc┼úia plasticului moale ┼či flexibil sau ├«n dizolvarea agentului pentru alte tipuri de materiale. Ace┼čtia se reg─âsesc ├«n toate tipurile de cosmetice, parfurmuri ┼či detergen┼úi de uz casnic. Derivant al uleiului, circa 2 milioane de tone de flata┼úi se produc ├«n fiecare an ├«n ├«ntreaga lume, asta pe l├óng─â cele 20 de tipuri diferite care sunt ├«n uzul larg. Studiile au demonstrat c─â flata┼úii ajung ┼či ├«n sistemul circulator uman, laptele mamar ┼či urin─â. Ace┼čti poluan┼úi au fost clasifica┼úi drept cei care perturbeaz─â sistemului endocrin din cauza modului ├«n care ace┼čtia afecteaz─â sistemul hormonal al organismului. John Kissel ┼či colegii s─âi au vrut s─â investigheze efectul absorb┼úiei cutanate, fiindc─â ├«n s├óngele uman a fost g─âsit un nivel ├«nalt de flata┼úi. Ei au recrutat 6 voluntari perfect s─ân─âto┼či ┼či i-au expus la un aer concentrat cu dou─â tipuri de flata┼úi: dietil ftalat (DEP) ┼či di (n-butil) ftalat (DnBP). DEP sunt folosi┼úi ├«n dizolvan┼úii din produsele de ├«ngrijire personal─â, a┼ča cum sunt hidratan┼úii, iar DnBP sunt folosi┼úi drept plastifian┼úi ├«n ojele pentru unghii. Voluntarii au fost expu┼či acestor flata┼úi timp de 6 ore ├«ntr-o camer─â special─â. La ├«ncepul, ace┼čtia aveau hote de respira┼úie specializate care nu permiteau inhalarea acestor poluan┼úi, ├«n s─âpt─âm├óna urmatoare au fost expu┼či f─âr─â aceste m─â┼čti de protec┼úie. Hainele pe care le-au purtat ├«n timpul expunerii au fost pantalonii scur┼úi, nimic mai mult. Ace┼čti b─ârba┼úi urmau o diet─â alimentar─â strict─â, utilizau produse de ├«ngrijire personal─â cu 12 ore ├«nainte de a intra ├«n camera special─â, iar urina lor a fost colectat─â 66 de ore mai t├órziu. Echipa a descoperit c─â absorb┼úia cutanat─â a DEP (dietil ftalat) a fost cu 10% mai mare dec├ót ├«n raportul de inhalare, pe c├ónd absorb┼úia cutanat─â a DnBP (di (n-butil) ftalat) a fost cu 82 % mai mult. Cel mai b─âtr├ón voluntar a absorbit cea mai mare cantitate din ambele categorii de flata┼úi din aer prin absorb┼úia pielii. ,,Prin piele, b─ârbatul de 66 de ani a absorbit DEP de cinci ori mai mult dec├ót ├«n cazul celui de 27 de ani, care a absorbit DnBP de ┼čapte ori mai multÔÇŁ, sustin autorii studiului. ,,Pielea este cel mai mare organ al corpului uman ┼či dac─â acesta nu ne protejeaz─â ├«mpotriva acelor substan┼úe chimice pe care le folosim zilnic este o problem─â. ├Än cazul ├«n care se dovede┼čte c─â ├«ntregul organism uman este expus, atunci ratele de expunere, chiar ┼či sc─âzute, pot s─â ne provoace ├«nsu┼čirea neobi┼čnuit─â a acestor substan┼úe chimiceÔÇŁ, a mai spus cercet─âtorul John Kissel.