Primul studiu despre DOR. Efectele nebănuite ale acestei stări

Cele mai frecvente simptome ale dorului, singura afecţiune transmisă la distanţă, sunt: scăderea calităţii somnului, pulsul crescut, tensiunea musculară sau stări de anxietate intensă.

Iniţiativa de investigare a dorului vine în completarea acţiunilor de a pune la dispoziţia pacienţilor români plecaţi în străinătate primul abonament medical dedicat lor prin care REGINA MARIA susţine, chiar si peste graniţe, grija pentru sănătate şi accesul la servicii medicale de calitate. „La iniţiativa REGINA MARIA, am demarat un amplu demers de cercetare ce aduce în discuţie simptomatologia dorului, a impactului pe care acesta îl are în viaţa celor de peste hotare şi al comunităţilor rămase în urmă. Am ajuns la concluzia că dorul este o suferinţă cu sens, care apare în urma unei îndepărtări bruşte de lumea trăită a persoanei în cauză, dar care poate distruge sensul celorlalte lucruri din viaţă, conduce uneori la somatizare şi chiar favorizează apariţia sau dezvoltarea unor dureri sau boli. Putem, aşadar, să ne uitam la dor ca la cea mai tăcută afecţiune. E cu atât mai important să înţelegem ce se întâmplă în contextul de acum, în care sănătatea a devenit o preocupare esenţială şi în care relaţiile s-au reconfigurat, uneori în mod radical. Până la urmă, grija pentru sănătate, din toate punctele de vedere, a devenit importantă pentru stabilitatea acestor două lumi - diaspora şi cei lăsaţi în urmă, într-un context din ce în ce mai incert şi precar.” explică Alexandru Dincovici, antropolog şi lector S.N.S.P.A. Afecţiunile şi simptomatologia lor evoluează odată cu oamenii şi timpurile pe care le trăiesc. De la primele valuri de emigrări şi până în acest moment, peste 5 milioane de români au plecat peste hotare, lasând în urmă cel puţin la fel de multe persoane afectate de dor. Astfel, amploarea fenomenului migraţiei din România atrage atenţia asupra unor simptome psihosomatice ale dorului, analizate şi definite în colaborare cu antropologul Alexandru Dincovici. Deşi fiecare persoană defineşte şi resimte dorul în mod diferit, pentru majoritatea respondenţilor, dorul este un sentiment pe care îl atribuie aproape constant celorlalţi, resimţit diferit în funcţie de calitatea şi intensitatea relaţiilor familiale ale celor plecaţi, însă şi în funcţie de modul în care se reconfigurează familia datorită plecării din ţară. Studiul se bazează pe două metode principale de analiză: cercetarea cantitativă, realizată prin intermediul unui chestionar online, alături de o importantă componentă calitativă, reprezentată prin interviuri cu români ce trăiesc în afară. Rezultatele demersului explorează în detaliu somatizarea dorului resimţit de românii plecaţi în străinătate şi grija pentru cei rămaşi acasă. Cercetarea cantitativă a constat într-un chestionar online la care au participat 733 de persoane, dintre care peste jumătate au părăsit România de mai bine de 10 ani şi locuiesc la 2.500 de km distanţă de “acasă”. Simptomele asociate dorului, apreciate ca fiind foarte des întâmpinate sunt: gol în stomac (54%), nod în gât (51%), probleme cu somnul (50%), urmate de puls crescut (49%) şi tensiune musculară (48%). În ceea ce priveşte intensitatea dorului şi modul în care acesta este definit de respondenţi, 49% susţin că nu se simt întregi fără persoana sau persoanele dragi. De asemenea, 20% dintre respondenţi percep dorul ca fiind senzaţia permanentă de tristeţe sau de singurătate. „Îmi vine să iau primul avion spre casă, după care îmi dau seama că nu pot face asta şi urmează câteva zile cu depresie şi atacuri de panică.”, povesteşte un participant la cercetarea calitativă, în cadrul interviurilor în profunzime. Conform raportului, starea de dor conduce frecvent la neglijarea sănătăţii prin alimentaţie necorespunzătoare sau influenţarea în mod negativ a stilului de viaţă, obiceiuri care, în timp, pot avea urmări concrete asupra organismului. „Dorul se poate manifesta printr-o tristeţe de moment, ce scade în intensitate odată cu timpul sau se poate transforma în simptome directe, în somatizări reale ce au un impact major din punct de vedere al sănătăţii. O astfel de manifestare a dorului este resimţită concret, exact la fel ca în cazul unei oricare alte boli. ” – Dan Dimitriu, Director Medical Policlinici REGINA MARIA Bucureşti. O altă manifestare importantă a dorului îndeamnă la grija pentru cei rămaşi în ţară. Principalul argument este acela că cei aflaţi la distanţă simt deseori responsabilitate faţă de destinul celorlalţi membri ai familiei. Un incident de sănătate, în acest context, este principala îngrijorare a celor care pleacă peste hotare şi provoacă sentimentul de vină. Cu atât mai mult în contextul actual, al blocajelor provocate de situaţia pandemică, la nivel global. De asemenea, migraţia complică accesul la sănătate al oamenilor, atât din motive evidente precum limitarea accesului la servicii medicale în lipsa cetăţeniei sau a asigurărilor medicale, însă şi din cauza barierelor de limbaj, concluzie validată de declaraţiile respondenţilor. „Nu am stat în spital cât nu am ştiut limba. Ca atunci când nu ai acte şi nu te înscrii la medicul de familie. Dar până la urmă găseşti cale de înţelegere. Ori iei pe cineva cu tine care ştie limba, ori te înţelegi prin semne. Dar nu este deloc confortabil.” – declară un alt respondent al demersului. Atât în cazul necunoaşterii limbii ţării de rezidenţă sau o cunoaştere insuficientă a termenilor de specialitate, dar şi pentru că majoritatea celor intervievaţi recunosc faptul că în intimitatea sănătăţii lor preferă să comunice în limba maternă, interacţiunea cu cadrele medicale este percepută ca fiind mult mai facilă prin intermediul limbii cu care se identifică cel mai bine. „Chiar dacă dorul nu se vede, adesea se transpune în simptome clare, cu posibil impact la nivel psihic şi fizic. Am ales să investigăm, pentru a alina. Prin abonamentul medical DOR, asigurăm accesul pacienţilor români din afara ţării la servicii medicale de cea mai înaltă calitate şi la medici bine pregătiţi, oriunde s-ar afla.”, a declarat Andreea Minuţă, Director Divizia Abonamente REGINA MARIA.