Primul studiu despre DOR. Efectele neb─ânuite ale acestei st─âri

1 infografic dor png png

Cele mai frecvente simptome ale dorului, singura afecţiune transmisă la distanţă, sunt: scăderea calităţii somnului, pulsul crescut, tensiunea musculară sau stări de anxietate intensă.

Ini┼úiativa de investigare a dorului vine ├«n completarea ac┼úiunilor de a pune la dispozi┼úia pacien┼úilor rom├óni pleca┼úi ├«n str─âin─âtate primul abonament medical dedicat lor prin care REGINA MARIA sus┼úine, chiar si peste grani┼úe, grija pentru s─ân─âtate ┼či accesul la servicii medicale de calitate. ÔÇ×La ini┼úiativa REGINA MARIA, am demarat un amplu demers de cercetare ce aduce ├«n discu┼úie simptomatologia dorului, a impactului pe care acesta ├«l are ├«n via┼úa celor de peste hotare ┼či al comunit─â┼úilor r─âmase ├«n urm─â. Am ajuns la concluzia c─â dorul este o suferin┼ú─â cu sens, care apare ├«n urma unei ├«ndep─ârt─âri bru┼čte de lumea tr─âit─â a persoanei ├«n cauz─â, dar care poate distruge sensul celorlalte lucruri din via┼ú─â, conduce uneori la somatizare ┼či chiar favorizeaz─â apari┼úia sau dezvoltarea unor dureri sau boli. Putem, a┼čadar, s─â ne uitam la dor ca la cea mai t─âcut─â afec┼úiune. E cu at├ót mai important s─â ├«n┼úelegem ce se ├«nt├ómpl─â ├«n contextul de acum, ├«n care s─ân─âtatea a devenit o preocupare esen┼úial─â ┼či ├«n care rela┼úiile s-au reconfigurat, uneori ├«n mod radical. P├ón─â la urm─â, grija pentru s─ân─âtate, din toate punctele de vedere, a devenit important─â pentru stabilitatea acestor dou─â lumi - diaspora ┼či cei l─âsa┼úi ├«n urm─â, ├«ntr-un context din ce ├«n ce mai incert ┼či precar.ÔÇŁ explic─â Alexandru Dincovici, antropolog ┼či lector S.N.S.P.A. Afec┼úiunile ┼či simptomatologia lor evolueaz─â odat─â cu oamenii ┼či timpurile pe care le tr─âiesc. De la primele valuri de emigr─âri ┼či p├ón─â ├«n acest moment, peste 5 milioane de rom├óni au plecat peste hotare, las├ónd ├«n urm─â cel pu┼úin la fel de multe persoane afectate de dor. Astfel, amploarea fenomenului migra┼úiei din Rom├ónia atrage aten┼úia asupra unor simptome psihosomatice ale dorului, analizate ┼či definite ├«n colaborare cu antropologul Alexandru Dincovici. De┼či fiecare persoan─â define┼čte ┼či resimte dorul ├«n mod diferit, pentru majoritatea responden┼úilor, dorul este un sentiment pe care ├«l atribuie aproape constant celorlal┼úi, resim┼úit diferit ├«n func┼úie de calitatea ┼či intensitatea rela┼úiilor familiale ale celor pleca┼úi, ├«ns─â ┼či ├«n func┼úie de modul ├«n care se reconfigureaz─â familia datorit─â plec─ârii din ┼úar─â. Studiul se bazeaz─â pe dou─â metode principale de analiz─â: cercetarea cantitativ─â, realizat─â prin intermediul unui chestionar online, al─âturi de o important─â component─â calitativ─â, reprezentat─â prin interviuri cu rom├óni ce tr─âiesc ├«n afar─â. Rezultatele demersului exploreaz─â ├«n detaliu somatizarea dorului resim┼úit de rom├ónii pleca┼úi ├«n str─âin─âtate ┼či grija pentru cei r─âma┼či acas─â. Cercetarea cantitativ─â a constat ├«ntr-un chestionar online la care au participat 733 de persoane, dintre care peste jum─âtate au p─âr─âsit Rom├ónia de mai bine de 10 ani ┼či locuiesc la 2.500 de km distan┼ú─â de ÔÇťacas─âÔÇŁ. Simptomele asociate dorului, apreciate ca fiind foarte des ├«nt├ómpinate sunt: gol ├«n stomac (54%), nod ├«n g├ót (51%), probleme cu somnul (50%), urmate de puls crescut (49%) ┼či tensiune muscular─â (48%). ├Än ceea ce prive┼čte intensitatea dorului ┼či modul ├«n care acesta este definit de responden┼úi, 49% sus┼úin c─â nu se simt ├«ntregi f─âr─â persoana sau persoanele dragi. De asemenea, 20% dintre responden┼úi percep dorul ca fiind senza┼úia permanent─â de triste┼úe sau de singur─âtate. ÔÇ×├Ämi vine s─â iau primul avion spre cas─â, dup─â care ├«mi dau seama c─â nu pot face asta ┼či urmeaz─â c├óteva zile cu depresie ┼či atacuri de panic─â.ÔÇŁ, poveste┼čte un participant la cercetarea calitativ─â, ├«n cadrul interviurilor ├«n profunzime. Conform raportului, starea de dor conduce frecvent la neglijarea s─ân─ât─â┼úii prin alimenta┼úie necorespunz─âtoare sau influen┼úarea ├«n mod negativ a stilului de via┼ú─â, obiceiuri care, ├«n timp, pot avea urm─âri concrete asupra organismului. ÔÇ×Dorul se poate manifesta printr-o triste┼úe de moment, ce scade ├«n intensitate odat─â cu timpul sau se poate transforma ├«n simptome directe, ├«n somatiz─âri reale ce au un impact major din punct de vedere al s─ân─ât─â┼úii. O astfel de manifestare a dorului este resim┼úit─â concret, exact la fel ca ├«n cazul unei oricare alte boli. ÔÇŁ ÔÇô Dan Dimitriu, Director Medical Policlinici REGINA MARIA Bucure┼čti. O alt─â manifestare important─â a dorului ├«ndeamn─â la grija pentru cei r─âma┼či ├«n ┼úar─â. Principalul argument este acela c─â cei afla┼úi la distan┼ú─â simt deseori responsabilitate fa┼ú─â de destinul celorlal┼úi membri ai familiei. Un incident de s─ân─âtate, ├«n acest context, este principala ├«ngrijorare a celor care pleac─â peste hotare ┼či provoac─â sentimentul de vin─â. Cu at├ót mai mult ├«n contextul actual, al blocajelor provocate de situa┼úia pandemic─â, la nivel global. De asemenea, migra┼úia complic─â accesul la s─ân─âtate al oamenilor, at├ót din motive evidente precum limitarea accesului la servicii medicale ├«n lipsa cet─â┼úeniei sau a asigur─ârilor medicale, ├«ns─â ┼či din cauza barierelor de limbaj, concluzie validat─â de declara┼úiile responden┼úilor. ÔÇ×Nu am stat ├«n spital c├ót nu am ┼čtiut limba. Ca atunci c├ónd nu ai acte ┼či nu te ├«nscrii la medicul de familie. Dar p├ón─â la urm─â g─âse┼čti cale de ├«n┼úelegere. Ori iei pe cineva cu tine care ┼čtie limba, ori te ├«n┼úelegi prin semne. Dar nu este deloc confortabil.ÔÇŁ ÔÇô declar─â un alt respondent al demersului. At├ót ├«n cazul necunoa┼čterii limbii ┼ú─ârii de reziden┼ú─â sau o cunoa┼čtere insuficient─â a termenilor de specialitate, dar ┼či pentru c─â majoritatea celor intervieva┼úi recunosc faptul c─â ├«n intimitatea s─ân─ât─â┼úii lor prefer─â s─â comunice ├«n limba matern─â, interac┼úiunea cu cadrele medicale este perceput─â ca fiind mult mai facil─â prin intermediul limbii cu care se identific─â cel mai bine. ÔÇ×Chiar dac─â dorul nu se vede, adesea se transpune ├«n simptome clare, cu posibil impact la nivel psihic ┼či fizic. Am ales s─â investig─âm, pentru a alina. Prin abonamentul medical DOR, asigur─âm accesul pacien┼úilor rom├óni din afara ┼ú─ârii la servicii medicale de cea mai ├«nalt─â calitate ┼či la medici bine preg─âti┼úi, oriunde s-ar afla.ÔÇŁ, a declarat Andreea Minu┼ú─â, Director Divizia Abonamente REGINA MARIA.