Prevenţia şi depistarea precoce sunt esenţiale în cancerele de cap şi gât

1 2 jpg jpeg

Cancerele de cap şi gât sunt boli puţin cunoscute, cu o rată de supravieţuire de doar 50% în România. Însă, dacă sunt depistate în stadii incipiente, rata de supravieţuire a pacientului creşte până la 90%.La conferinţa de presă s-a discutat despre diagnosticare, simptome, rata de supravieţuire şi statistici.

Şansele de supravieţuire sunt mici pentru că pacienţii ajung târziu la medic

Dr. Dragoş Iancu,preşedinte al Societăţii Române de Patologie Oncologică a Capului şi Gâtului (SRPOCG) consideră ca rata de vindecare şi supravieţuire este mică pentru că pacienţii ajung foarte târziu la medic. În plus, drumul pacientului este sinuos, pentru că după operaţie, biopsia e trimisă la anatomopatologie, rezultatele vin greu, iar etapa de investigaţii imagistice este scumpă şi mulţi pacienţi nu şi-o permit. Din momentul diagnosticării şi până să înceapă tratamentul pot să treacă 2-3 sau chiar 6 luni, deci şansele de supravieţuire scad. Dacă pacienţii ar beneficia de tratament în stadiile I sau II, şansele de supravieţuire ar fi de până la 90%, dar în stadiile II-IV este prea târziu.

„Problema este că pacienţii vin târziu şi ideea de curativitate este din start exclusă.”,subliniază Dr. Iancu. Majoritatea pacienţilor sunt bărbaţi care consumă mult alcool şi fumează, iar mulţi dintre aceştia vin în ultima fază sau, şi dacă vin mai devreme, nu respectă tratamentul - fumează în continuare, beau alcool şi ajung chiar şi la control în stare de ebrietate. Singura metodă care funcţionează în România din punct de vedere medical, crede Dr. Iancu, este educaţia făcută cu forţa.

Fumatul, alcoolul şi o nutriţie defectuoasă sunt principalii factori de risc

Dr. Laurenţia Galeş, oncolog conferenţiar UMF Carol Davila, a precizat că, în România, ca incidenţă, dar şi ca mortalitate, aceste cancere se situează pe locul 6, iar la nivel european pe locul 12. Factorii de risc sunt fumatul, alcoolul şi o nutriţie defectuoasă. Din cauză că pacienţii se prezintă prea târziu la medic, rata de supravieţuire scade dramatic. Dr. Diana Păun, endocrinolog, a adăugat: „Cancerul tiroidian a crescut ca incidenţă în România în ultimii 10 ani şi afectează şi femei tinere, femei la vârsta fertilă.”

Depistarea precoce este crucială pentru şansa de vindecare şi supravieţuire

Dr. Octavian Dincă, conferenţiar universitar în chirurgie oro-maxilo-facială, a precizat că există protocoale de tratament şi asistenţă pentru aceste tipuri de cancer publicate pe site-urile ministerelor, dar sunt zone care nu pot să le aplice din motive care ţin de baza tehnico-materială şi de resursa umană. Dr. Dincă a subliniat că prevenţia este cea mai simplă metodă de a nu se ajunge la situaţii grave. „Pentru a scădea cheltuielile, a creşte rata de supravieţuire şi nu în ultimul rând calitatea vieţii, fiindcă aceşti oameni sunt scoşi din societate, devin inacceptabili pentru propria familie, nu există centre de paliaţie care să-i îngrijească până la sfârşit, prevenţia e foarte importantă.”

Dr. Dincă a insistat că depistarea precoce trebuie să vină şi de la pacient, dacă observă ceva neobişnuit în gură, să meargă la medic, pentru că „nu trebuie să ajungem să tratăm aceste tumori maligne în perioada de stare.” Cheltuielile sunt mari, tratamentul e complex, iar pacienţii din stadiile grave, profesional nu se mai pot reintegra, primesc ultimul grad de handicap. E nevoie şi de o campanie susţinută de informare, mai ales în zonele rurale, de exemplu să se lipească afişe la primărie, la medic în care să se arate importanţa prevenţiei. Posibilitatile de reconstrucţie facială sunt dificile, în stadiul I spre II reconstrucţia nu pune probleme mari şi pacientul se poate reintegra social şi profesional. Cei care asigură asistenţă medicală primară trebuie responsabilizaţi şi ei, consideră Dr. Dincă, deci medicii de familie să scrie un bilet de trimitere spre stomatolog.

Dr. Lucia Bubulac, medic de familie, consideră că ar trebui făcută o campanie de conştientizare şi pe stradă, prin caravane şi evenimente gratuite prin care pacienţii să aibă acces uşor la un control care ar putea depista eventualele probleme. În experienţa ei de medic de familie, Dr. Bubulac a întâlnit multe persoane care nu ştiu să citească, deci pliantele sau afişele nu le folosesc, ci adresarea directă.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne îngrijoreze?

  • Depistarea oricărei ulceraţii la nivelul mucoasei cavităţii orale care nu se vindecă în 14-21 de zile
  • Iritaţii la nivelul mucoasei bucale
  • Senzaţia de corp străin
  • Mobilitate dentară
  • Halenă fetidă
  • O umflătură apărută fără motiv în zona gâtului