Poate consumul moderat de bere să ne influenţeze dieta?

1 shutterstock 1069944086 jpg jpeg

Cercet─âri interna┼úionale arat─â c─â un consum moderat de alcool poate duce la o cre┼čtere a aportului de energie din alimentele pe care le consum─âm. C├ónd este consumat cu modera┼úie, alcoolul din bere nu este doar o substan┼ú─â farmacologic─â, ci ┼či un nutrient care influen┼úeaz─â metabolismul ┼úesuturilor din organism, cu efecte ├«ndeosebi asupra nivelului de glucoz─â din s├ónge ┼či cu un con┼úinut ridicat de energie.

 Rela┼úia dintre consumul de alcool ┼či aportul alimentar este una interdependent─â ┼či se refer─â, bine├«n┼úeles, la cantitatea consumat─â. Unele cercet─âri clinice indic─â faptul c─â ├«n situa┼úiile de consum moderat, carbohidra┼úii din b─âuturile cu con┼úinut de alcool, cum este, spre exemplu, berea, pot contribui la sc─âderea greut─â┼úii corporale, dac─â ├«nlocuiesc carbohidra┼úii din anumite alimente.  Consumul moderat este asociat cu un aport mai mare de lipide ┼či proteine, comparativ cu aportul de carbohidra┼úi. Explica┼úia ar putea fi datorat─â faptului c─â alcoolul din bere este la r├óndul s─âu un carbohidrat fermentat, ceea ce poate reduce motiva┼úia de a ad─âuga ├«n diet─â ┼či alte surse de carbohidra┼úi.     

├Än plus, berea are ├«n compozi┼úie doar ingrediente naturale, ce pot asigura substan┼úe nutritive ┼či nutrien┼úi valoro┼či pentru nevoile metabolice ale organismului nostru. Prin con┼úinutul de mal┼ú ┼či hamei, este o important─â surs─â de antioxidan┼úi ┼či de fibre solubile, iar datorit─â drojdiei de bere asigur─â, proteine ┼či aminoacizi esen┼úiali, precum ┼či numeroase vitamine ┼či minerale.

Consumul de alcool stimuleaz─â eliberarea de dopamin─â. ├Än cantit─â┼úi moderate, acest lucru poate cre┼čte motiva┼úia de a oferi organismului alimente recompensatoare ┼či poate genera efecte stimulatoare, cum ar fi o stare de spirit pozitiv─â ┼či bun─â dispozi┼úie. ├Än schimb, ├«n situa┼úii de consum excesiv, c─âile neuronale sunt saturate cu dopamin─â ┼či sunt induse efecte sedative, ceea ce poate sc─âdea pofta ┼či motiva┼úia de a m├ónca.      

Alcoolul afecteaz─â femeile diferit fa┼ú─â de b─ârba┼úi ├«n principal datorit─â compozi┼úiei corporale diferite ┼či a greut─â┼úii corporale medii mai mici. ├Än medie, b─ârba┼úii au nevoie de circa 2.500 kilocalorii (kcal) pe zi, ├«n timp ce femeile au nevoie de 2.000 kcal. Femeile au un procent mai mare de gr─âsimi ├«n corpul lor, deci un procent mai mic de fluide. Deoarece alcoolul este solubil ├«n ap─â, se distribuie doar ├«n lichidul corporal. Femeile vor avea a┼čadar niveluri maxime mai ridicate de alcoolemie dec├ót b─ârba┼úii, pentru aceea┼či cantitate de alcool consumat─â.  

ÔÇ×Consumul moderat de bere ar trebui mereu considerat un supliment ┼či nu o alternativ─â la alte obiceiuri s─ân─âtoase care, de asemenea, scad riscul apari┼úiei bolilor cronice, cum ar fi cardiopatia coronarian─â ┼či diabetul. Rela┼úia dintre consumul de alcool ┼či reducerea riscului pentru apari┼úia anumitor afec┼úiuni este exprimat─â prin curba ÔÇ×JÔÇŁ ┼či este un rezultat combinat al mai multor studii. Adul┼úii care ├«┼či limiteaz─â consumul de bere la unul sau dou─â pahare pe zi prezint─â un risc mai sc─âzut de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 ┼či demen┼ú─âÔÇŁ, a declarat dr. Corina Zugravu, Pre┼čedintele Centrului de Studii despre Bere, S─ân─âtate ┼či Nutri┼úie.