O treime dintre copiii lumii sunt intoxicaţi cu plumb

1 c unicef noorani jpg jpeg

Intoxica┼úia cu plumb afecteaz─â copiii la o scar─â f─âr─â precedent, potrivit unui nou raport lansat recent de UNICEF ┼či Pure Earth. Raportul, primul de acest gen, men┼úioneaz─â faptul c─â aproximativ 1 din 3 copii ÔÇô adic─â aproape 800 de milioane de copii la nivel mondial ÔÇô ├«nregistreaz─â o concentra┼úie a plumbului ├«n s├ónge de minim 5 micrograme pe decilitru (┬Ág/dL), acesta fiind ┼či nivelul ├«n cazul c─âruia trebuie intervenit, conform Organiza┼úiei Mondiale a S─ân─ât─â┼úii ┼či Centrelor pentru Prevenirea ┼či Controlul Bolilor din Statele Unite. Aproape jum─âtate dintre ace┼čti copii tr─âiesc ├«n Asia de Sud.

ÔÇ×Cauz├ónd ini┼úialpu┼úine simptome, plumbul ac┼úioneaz─â silen┼úios, periclit├ónd s─ân─âtatea ┼či dezvoltarea copiilor ┼či put├ónd avea consecin┼úe fataleÔÇŁ,a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. ÔÇ×┼×tiind c├ót de r─âsp├óndit─â este poluarea cu plumb ┼či ├«n┼úeleg├ónd ac┼úiunea distructiv─â a acesteia asupra vie┼úii oamenilor ┼či a comunit─â┼úilor, ar trebui ├«ntreprinse ac┼úiuni urgente pentru a proteja permanent copiiiÔÇŁ.

Raportul - Expunerea copiilor la poluarea cu plumb - cuprinde o analiz─â a expunerii la plumb a copiilor realizat─â de c─âtre Institutul pentru Evaluarea Metric─â a S─ân─ât─â┼úii (IHME) ┼či validat─â printr-un studiu ce a primit aviz favorabil pentru publicarea ├«n revista Environmental Health Perspectives.

Raportul precizeaz─â faptul c─â plumbul este o neurotoxin─â puternic─â ce provoac─â copiilor daune cerebrale ireversibile. Acesta este deosebit de distructiv ├«n cazul bebelu┼čilor ┼či al copiilor sub cinci ani, deoarece le afecteaz─â creierul ├«n plin proces de dezvoltare, cauz├óndu-le sechele neurologice, cognitive ┼či fizice pe via┼ú─â.

Expunerea la plumb a copiilor este asociat─â ┼či cu probleme comportamentale ┼či de s─ân─âtate mintal─â, precum ┼či cu o cre┼čtere a infrac┼úionalit─â┼úii ┼či a violen┼úei. Copiii mai mari se confrunt─â cu consecin┼úe grave, inclusiv cu un risc crescut de afectare renal─â┼či de dezvoltare a unor boli cardiovasculare mai t├órziu ├«n via┼ú─â, men┼úioneaz─â raportul.

Conform estim─ârilor, ├«n ┼ú─ârile cu venituri mici ┼či medii, expunerea la plumb a copiilor determin─âcosturi de aproape 1 trilion de dolari prin irosirea poten┼úialului economic al acestor copiipe parcursul vie┼úii.

Raportul remarc─â faptul c─â reciclarea acumulatorilor cu plumb prin metode informale ┼či neconforme standardelor constituie una dintre principalele cauze ale intoxica┼úiei cu plumb ├«n r├óndul copiilor din ┼ú─ârile cu venituri mici ┼či medii, ├«n care num─ârul de autovehicule a crescut de trei ori din anul 2000. Cre┼čterea num─ârului proprietarilor de autoturisme, asociat─â cu absen┼úa reglement─ârilor ┼či a infrastructurii necesare recicl─ârii bateriilor auto, a condus la reciclarea ├«n condi┼úii nesigure a aproximativ 50% dintre acumulatorii cu plumb ├«n cadrul economiei informale.

Muncitorii implica┼úi ├«n opera┼úiunile de reciclare periculoase, ┼či adesea ilegale, deschid carcasa bateriilor, vars─â acidul ┼či praful de plumb pe sol ┼či topesc plumbul recuperat ├«n cuptoare rudimentare, amplasate ├«n aer liber,care emit fum toxic ce polueaz─â comunitatea din apropriere. De multe ori, muncitorii ┼či comunitatea expus─â nici nu ┼čtiu c─â plumbul este o neurotoxin─âputernic─â.

Alte surse de expunere a copiilor la plumb sunt: plumbul din ap─â cauzat de utilizarea ┼úevilor din plumb;plumbul rezultat ├«n urma activit─â┼úilor industriale, precum mineritul ┼či reciclarea bateriilor; vopsele ┼či pigmen┼úi pe baz─â de plumb; benzina cu plumb, al c─ârei consum a sc─âzut considerabil ├«n ultimele decenii, dar care a reprezentat, istoric, o important─â surs─â; sudarea cu plumb a conservelor; plumbul din condimente, cosmetice, medicamentele ayurvedice, juc─ârii ┼či alte produse de consum. P─ârin┼úii care, prin prisma ocupa┼úiilor lor, lucreaz─â cu plumb vin deseori acas─â cu praf contaminat pe haine, p─âr, m├óini ┼či ├«nc─âl┼ú─âminte, expun├óndu-┼či astfel, f─âr─â s─â vrea, copiii la acest elementtoxic.

ÔÇ×Vestea bun─â este c─â plumbul poate fi reciclat ├«n siguran┼ú─â, f─âr─â a-i expune pe muncitori, pe copiii acestora ┼či comunit─â┼úile din apropiere. Zonele contaminate cu plumb pot fi reabilitate ┼či restaurateÔÇŁ,a afirmat Richard Fuller, pre┼čedintele Pure Earth. ÔÇ×Oamenii pot fi educa┼úi cu privire la pericolele prezentate de plumb ┼či pot fi ajuta┼úi s─â se protejeze pe ei ├«n┼či┼či ┼či pe copiii lor. Randamentul investi┼úiei este unul enorm: o s─ân─âtate mai bun─â, o productivitate sporit─â, un coeficient de inteligen┼ú─â mai ridicat, reducerea violen┼úei┼či un viitor mai str─âlucit pentru milioane de copii de pe planet─âÔÇŁ.

├Än timp ce, ├«n majoritatea ┼ú─ârilor cu venituri ridicate, nivelul de plumb ├«n s├ónge a sc─âzut foarte mult dup─â eliminarea treptat─â a benzinei cu plumb ┼či a majorit─â┼úii vopselelor pe baz─â de plumb, valorile ├«nregistrate├«n r├óndul copiilor din ┼ú─ârile cu venituri mici ┼či medii sunt ├«n continuare ridicate, fiind chiar periculos de mari├«n multe cazuri, la un deceniu de la renun┼úarea la benzina cu plumb la nivel global.

Raportul include cinci studii de caz ale unor ┼ú─âri ├«n care poluarea cu plumb ┼či alte de┼čeuri de metale greletoxiceafecteaz─â copiii. Aceste studii vizeaz─âlocalit─â┼úile Kathgora din Bangladesh, Tbilisi din Georgia, Agbogbloshie din Ghana, Pesarean din Indonezia ┼či statul Morelos din Mexic.

Raportul precizeaz─â faptul c─â guvernele ┼ú─ârilor afectate pot combate poluarea cu plumb ┼či expunerea copiilor printr-o abordare coordonat─â ┼či concertat─â ├«n urm─âtoarele domenii:

ÔÇó Sisteme de monitorizare ┼či raportare, inclusiv dezvoltarea capacit─â┼úii de testare a concentra┼úiei de plumb ├«n s├ónge.

ÔÇó M─âsuri de prevenire ┼či control, inclusivprevenirea expunerii copiilor ├«n zonele cu risc crescut ┼či a expunerii lor la produsele ce con┼úin plumb, precum anumite obiecte ceramice, vopsele, juc─ârii ┼či condimente.

ÔÇó Gestionare, tratare┼či reabilitare, inclusiv consolidarea sistemelor de s─ân─âtate, astfel ├«nc├ót s─â fie echipate corespunz─âtor pentru a putea detecta, monitoriza ┼či trata expunerea la plumb a copiilor, ┼či accesul copiilor la interven┼úii educa┼úionale mai eficiente ┼či la terapii cognitiv-comportamentale ├«n vederea unei mai bune gestion─âri aefectelor negative ale expunerii la plumb.

ÔÇó Sensibilizare ┼či schimbarea comportamentului, inclusivdesf─â┼čurarea unor campanii continue de educare a popula┼úiei cu privire la pericolele prezentate de plumb ┼či sursele de expunere la plumb, adresate ├«n mod direct p─ârin┼úilor, ┼čcolilor, liderilor comunitari ┼či personalului medical.

ÔÇó Legisla┼úie ┼či politici, inclusivelaborarea, implementarea ┼či aplicarea unor standarde de mediu, s─ân─âtate ┼či siguran┼ú─â ├«n procesele de fabricare ┼či reciclare a acumulatorilor cu plumb ┼či a de┼čeurilor electronice, precum ┼či aplicarea reglement─ârilor privind protec┼úia mediului ┼či calitatea aerului ├«n cazul opera┼úiunilor de topire.

ÔÇó Ac┼úiuni globale ┼či regionale, inclusivstabilirea unor unit─â┼úi de m─âsur─â standardizatela nivel global pentru verificarea rezultatelor ob┼úinute la nivelul s─ân─ât─â┼úii publice, protec┼úiei mediului ┼či economiilor locale prin interven┼úiile ce urm─âresc prevenirea polu─ârii,crearea unui registru interna┼úional care c─â cuprind─â rezultatele anonimizate ale studiilor privind nivelul de plumb ├«n s├ónge ┼či elaborarea unor standarde ┼či norme interna┼úionalepentru reciclarea ┼či transportul bateriilor cu plumb-acid uzate.

Foto: UNICEF