Miturile din jurul produselor din soia, demolate de o celebră nutriţionistă

2 jpg jpeg

Soia este una dintre cele mai importante plante alimentare ├«n special pentru con┼úinutul s─âu ├«n ulei(18-20%) ┼či proteine. Substan┼úele grase pe care le con┼úine fac din soia cea mai caloric─â leguminoas─â dar ├«n schimb are cel mai mic con┼úinut de carbohidra┼úi.

În China antică, planta era folosită la rotaţia culturilor

ÔÇťChinezii nu cosumau soia nefermentat─â, ┼či bine f─âceau deoarece aceasta con┼úine inibitori de enzyme ce blocheaz─â tripsina. ├Än experimentele de laborator, dietele cu ├«nalt con┼úinut de inhibitori ai tripsinei au produs o m─ârire ├«n volum a pancresului cu apari┼úia diverselor patologii ┼či chiar cancer. Ace┼čti inhibitori de enzyme, al─âturi de hemaglutinin─â, sunt substan┼úe prezente ├«n soia nefermentat─â ce ac┼úioneaz─â ca inhibitori de cre┼čtere. Animalele de laborator abia ├«n┼ú─ârcate ┼či hr─ânite cu lapte de soia prezentau un ritm al cre┼čterii mult inferior cu cel normalÔÇŁ, explic─â nutri┼úionista Marie Vr├ónceanu, specialist ├«n nutrigenetic─â (www. marievranceanu.com).

ÔÇťTofu nu e ob┼úinut prin fermentareÔÇŁ

ÔÇťDe asemenea, soia con┼úine substan┼úe goitrogene care inhib─â tiroida. Odat─â cu descoperirea tehnicilor de fermenta┼úie s-a ob┼úinut o past─â de culoare palid─â si consisten┼ú─â moale, care a ├«nceput s─â fie consumat─â de populatia chinez─â sub numele de tofu. ├Än zilele noastre aceasta se ob┼úine dintr-un pure de soia fiart─â precipitat cu CuSO4 sau MgSO4.

Cite┼čte mai multe despre acest subiect AICI