Legătura dintre alcool şi mişcare

Cu toate acestea, autorii subliniază faptul că este vorba numai despre un studiu observaţional şi nu vor fi trase concluzii finale, mai ales că unii factori (cum ar fi dieta sau obişnuinţa de a consuma alcool) nu au fost luate în considerare, acestea putând avea impact asupra rezultatului.

Prin studierea răspunsurilor furnizate de circa 36.000 de britanici cu vârste de peste 40 de ani, care au răspuns la chestionare de sănătate între anii 1994 şi 2006, cercetătorii au descoperit, deloc surprinzător, că în cazurile studiate, un consum mare de alcool a fost legat de un risc crescut de deces.

Şi cu cât consumul a fost mai mare, riscul de a muri de cancer a fost mai semnificativ, chiar şi atunci când consumul săptămânal total de alcool nu a depăşit valoarea maximă recomandată în Marea Britanie, 14 unităţi pe săptămâna pentru femei şi 21 pentru bărbaţi.

Această recomandare a fost revizuită ulterior în jos pentru bărbaţi, cărora li s-a recomandat să nu depăşească nici ei 14 unităţi pe săptămână.

O unitate corespunde unei cantităţi de opt grame de alcool sau de 25 de mililitri de băuturi spirtoase sau o jumătate de halbă de bere sau o jumătate de pahar de vin.

Prin implicarea activităţii fizice, cercetătorii au descoperit că supra-riscul de deces din rândul consumatorilor de alcool s-a diminuat sau uneori a fost anulat la cei care practică cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată sau intensă pe săptămână.

Cu toate acestea, la cei care nu ating acest prag de efort fizic, riscul de deces a rămas în strânsă corelaţie cu cantitatea de alcool consumată.

Un total de 150 de minute de activitate fizică pe săptămână este durata recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi pentru prevenirea obezităţii, a bolilor cardiovasculare şi a anumitor tipuri de cancer.

Rezultatele noastre reprezintă un argument suplimentar în favoarea rolului activităţii fizice în promovarea sănătăţii populaţiei, chiar şi în prezenţa unor comportamente mai nesănătoase, au relevat cercetătorii în studiul condus de profesorul Emmanuel Stamatakis de la Universitatea din Sydney, citat de Agerpres.

Printre factorii care pot modifica riscul de deces, fără să fie legaţi neapărat de activitatea fizică, se numără obişnuinţa de a consuma alcool, precum şi modificările de comportament cu privire la consum din timpul derulării studiului, a atras atenţia Kevin McConway de la Open University din Marea Britanie.

Profesorul Matt Field de la Universitatea din Liverpool consideră că persoanele deja bolnave este probabil să fie mai puţin active decât cele sănătoase, ceea ce poate denatura, de asemenea, rezultatele cercetării.