De ce apare depresia

Cum se manifestă un depresiv

Din neştiinţă sau de ruşine, multe persoane îşi neglijează sănătatea şi trăiesc an de an cu depresie. Este o diferenţă între acele stări apărute când ai avut o zi proastă sau ai auzit ceva care te-a întristat şi momentul în care s-a umplut paharul. Eşti cu nervii la pământ, trist, te simţi al nimănui, eşti neglijent, plângi din orice, nu reuşeşti deloc să te concentrezi, ţi-a scăzut încrederea de sine, nu mai dormi, nu mai mănânci, ai gânduri negre, eşti extrem de obosit, ai nod în gât şi te doare stomacul, nu te mai interesează nimeni şi nimic.

Depresia şi durerea

Oamenii de ştiinţă afirmă că durerea şi depresia împărtăşesc aceleaşi drumuri: cel biologic şi cel legat de neurotransmiţători. Astfel că aproape 75% dintre depresivi suferă de dureri cronice şi de faptul că stările rele revin.

Potrivit unui studiu canadian care a fost publicat în jurnalul Pain (Durere) s-a descoperit persoanele depresive participante aveau un risc de 4 ori mai mare să sufere dureri la nivelul spatelui şi gâtului spre deosebire de cele care erau complet sănătoase.

Ce favorizează apariţia depresiei

Cauzele sunt diverse: pierderea unei persoane dragi, violul, consumul de droguri, abuzul de alcool, lipsa unui loc de muncă, eşecul în dragoste, problemele financiare, certurile repetate, fenomenul de bullying, lipsa vieţii sociale, boli grave (cancer), dezechilibrul chimic la nivelul creierului dar şi predispoziţia genetică.

Info

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), mai mult de 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de depresie. În ţara noastră, incidenţa acestei boli este de aproximativ 5%, diagnosticându-se anual, peste 900.000 de cazuri.

Tulburările mentale

Acestea acoperă o plajă largă de probleme, spre exemplu: tulburările de anxietate, inclusiv atacurile de panică, tulburarea obsesiv compulsivă (TOC), tulburarea stresului post traumatic şi fobiile, tulbularea bipolară, depresia, tulburările de dispoziţie, tulburările de personalitate, tulburările psihotice, inclusiv schizofrenia.

Reţine!

Dacă te ştii cu astfel de stări, mergi la doctor sau la un psihoterapeut, pentru un consult de specialitate în urma căruia se va stabili dacă într-adevăr ai o tulburare mentală şi de ce anume ai nevoie ca să te tratezi. De regulă, se recomandă atât medicamente cât şi psihoterapie.

Consumă alimente bogate în serotonină, spre exemplu: cerealele integrale, orezul, germenii de grau, drojdia şi extractul de drojdie de bere, peşte, fulgi de ovăz, lactate, ouă, kiwi, banane, ananas, ciuperci, soia, nuci şi seminţe.

Hidratarea şi odihna sunt foarte importante, iar mediul în care locuieşti trebuie să fie unul prietenos.