Ce să faci când inima îţi bate cu putere
Palpitaţiile reprezintă percepţia conştientă a bătăilor inimii. Pot fi resimţite ca lovituri uşoare în piept şi accelerări neaşteptate ale ritmului cardiac. Se poate resimţi, în acelaşi timp, un disconfort toracic cu dispnee sau scurtarea respiraţiei. Anxietatea, stresul, nivelul scăzut de zahăr din sânge, consumul de alcool, nicotina şi cofeina ar putea fi unele dintre motivele pentru care inima îţi bate cu putere.
Palpiţatiile intense pot fi însoţite de
, ameţeli, o presiune puternică în zona cefei şi braţelor. În aceste cazuri, vizitele la medic sunt obligatorii.
Odoleanul, numit şi valeriana, este cel mai bun calmant al sistemului nervos. Rădăcina de valeriană se recoltează toamna şi se poate administra sub formă de ceai, tinctură ori pulbere. Ceaiul de valeriană se prepară dintr-o linguriţă de rădăcină, adăugată într-o cană de apă pentru trei ore, apoi se pune la foc. După trei sau patru clocote, ceaiul se ia de pe foc şi se strecoară. Bea câte 2-3 căni pe zi, cu înghiţituri mici.
Pentru a prepara tinctura de valeriană ai nevoie de peste 40 g de rădăcină de valeriană pulbere, măcinată în râşniţa de cafea. Toarnă 200 ml de alcool de 70 de grade şi las-o la macerat, timp de o săptămână, perioadă în care vasul se agită de câteva ori pe zi. Lichidul rezultat se strecoară şi se păstrează la rece, în sticle mici, de culoare închisă, cel mai bine la frigider. Zilnic, de trei ori, se iau câte zece picături diluate în puţină apă.
Preparatele din valeriană sunt contraindicate copiilor sub 18 ani, hipotensivilor şi persoanelor tratate cu sedative şi tranchilizante. În caz de supradoze este posibil riscul depresiei cardiorespiratorie, scăderea puterii de concentrare şi de reacţie.
Melasa neagră este un produs dens, vâscos, de culoarea caramelului, obţinut în timpul prelucrării sfeclei sau trestiei de zahăr. Conţine minerale esenţiale, de tipul calciului, magneziului, potasiului, cuprului, fierului, fosforului şi sodiului. Deficienţa acestor substanţe la nivelul organismului poate produce palpitaţii. Dizolvă o linguriţă de melasă neagră într-un pahar cu apă şi bea zi de zi.
În medicina tradiţională, talpa-gâştei poartă numele de „doctorul cardiacilor”. Ceaiul de talpa gâştei poate fi consumat cu succes în combaterea palpitaţiilor, crizelor astmatice, bronşitelor şi a altor afecţiuni respiratorii de origine neuro-vegetativă. Preparatele din talpa-gâştei se folosesc intern, sub formă de infuzie şi de tinctură. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă rasă de plantă uscată, adăugată într-o cană cu 250 ml de apă fierbinte. Ceaiul se bea după 10 minute de infuzare. Doza zilnică este de trei căni de ceai, îndulcit cu miere.
Unguraşul este o plantă ierboasă care seamănă cu urzica-moartă. Datorită prezenţei în cantitate mare a potasiului, precum şi a colinei, extractele de unguraş au efecte benefice în tulburările de ritm cardiac, având capacitatea să regleze bătăile inimii. Infuzia din unguraş se bea când apar primele simptome, precum ameţelile sau înţepăturile în zona inimii. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de plantă uscată şi din 250 ml apă fierbinte. Zilnic, sunt indicate câte trei căni de infuzie, iar ultima se bea seara, înainte de culcare. De asemenea, foarte eficientă în aritmii este tinctura de unguraş. Se ia câte o linguriţă (în amestec cu 100 ml de apă) de trei ori pe zi, după mesele principale. Preparatele din unguraş tratează şi afecţiunile căilor respiratorii.
Infuzie din flori de tei
Infuzia din flori de tei, băută seara, cu o jumătate de oră înainte de culcare, are efecte liniştitoare prin acţiunea sedativă asupra centrilor nervoşi. Pentru prepararea ceaiului ai nevoie de o lingură de flori de tei uscate la 250 ml de apă clocotită. Lasă 5-10 minute la infuzat. Bea1-2 căni pe zi, de preferat îndulcit cu miere.