Ce poţi face când medicul greşeşte

Conform dicţionarului, malpraxis înseamnă tratamentul incorect sau neglijent aplicat de un medic pacientului, care îi produce acestuia prejudicii.

Ştiu însă pacienţii români ce căi legale au la îndemână pentru a denunţa o eroare medicală? Despre acest lucru, am stat de vorbă cu avocatul Bogdan Dobrescu.

-În România, despre malpraxis se vorbeşte mai mult în ultimul timp, dar nu suficient de mult ca termenul să fie înţeles de toată lumea. De fapt, puţini cunosc faptul că malpraxisul nu cuprinde doar partea de greşeală medicală, ci şi cea de informare şi de securitate a pacientului. Oricine primeşte îngrijire are dreptul să fie informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul în care poate beneficia de pe urma lor.

-Reprezintă o greşeală sau o neglijenţă profesională, care a avut drept rezultat vătămarea sănătăţii sau chiar pierderea vieţii pacientului. Aceasta implică răspunderea civilă a personalului medical, precum şi a furnizorului de produse şi servicii medicale.

-Ce trebuie să facă o persoană care se consideră victima sistemului medical?

-Să apeleze la un specialist. Acesta o poate ajuta să înţeleagă dacă a fost victima unei erori medicale sau nu. De ce spun acest lucru? Pentru că multe persoane nu-şi cunosc drepturile şi nu cunosc nici paşii pe care trebuie să-i urmeze într-o astfel de procedură.

-În primul rând, trebuie stabilit, potrivit legii, dacă este vorba de un caz real de malpraxis. Pentru aceasta, există două alternative: sesizarea Colegiului Medicilor, sau sesizarea directă a instanţei de judecată. Persoana care se consideră victima unui act de malpraxis sau rudele persoanei decedate în urma malpraxisului pot depune o reclamaţie la Colegiul Medicilor. Instituţia desemnează un expert care întocmeşte un raport asupra cazului. Astfel, în termen de trei luni de la sesizare, Colegiul Medicilor este obligat să stabilească dacă este vorba sau nu despre un caz de malpraxis. Decizia poate fi atacată de părţile vizate (pacient, medic, asigurator) într-un interval de 15 zile de la comunicare, la judecătoria din proximitatea locului în care a avut loc actul medical.

De asemenea, pacientul poate depune direct o cerere în instanţă, nefiind obligat să sesizeze Colegiul Medicilor.

În cazul în care alege calea sesizării directe a instanţei de judecată, partea vătămată trebuie să poată demonstra greşeala medicală. Pentru aceasta, este nevoie să solicite toate înscrisurile din dosarul medical. Acţiunea se bazează pe înscrisuri, pe expertize, pe martori sau pe orice alte mijloace care pot dovedi eroarea.

-Da, cazurile de malpraxis pot fi rezolvate şi pe cale amiabilă. Medicul îşi poate recunoaşte singur greşeala şi împreună cu persoana vătămată poate conveni asupra despăgubirilor şi a modalităţii de plată. Dar dacă nu se ajunge la nicio concluzie, se merge în instanţă.

- În cazurile de malpraxis, medicii sunt singurii vinovaţi?

-Răspunderea se face în funcţie de situaţie. Uneori e vorba despre o greşeală medicală din partea doctorului respectiv: trebuia să facă o anumită procedură şi nu a făcut-o, trebuia să informeze pacientul despre riscurile la care este supus, şi nu a făcut-o.

Este important de reţinut faptul că informarea trebuie făcută pe înţelesul pacientului – nu doar o informare scrisă, pe care majoritatea pacienţilor o semnează fără să o citească sau s-o înţeleagă. Alteori, e vorba de răspunderea unităţii medicale sau de răspunderea furnizorilor de servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.

-Există situaţii care se soluţionează favorabil încă din momentul în care se formulează o cerere de soluţionare pe cale amiabilă. Există şi variante în care se ajunge în instanţă şi în care procesul durează ani până la obţinerea unei sentinţe.

Conform spuselor avocatului Dobrescu, o tânără a obţinut daune morale de aproximativ 1 milion de euro după ce a fost victima sistemului medical. Femeia a acuzat medicul genicolog că nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale de a verifica starea pacientei şi a fătului care suferea de hipoxie severă.

Un alt caz: După ce a urmat un tratament cu ampicilină, o minoră a intrat în şoc anafilactic. Fetiţa a fost diagnosticată cu encefalopatie (boală a creierului). Medicul a fost obligat să-i plătească pacientei daune morale în valoare de 100.000 euro.