Dacă vă plac preparatele din fasole sau mazăre, iată un motiv în plus să le gătiţi mai des: fibrele. Aceste „ingrediente” magice ne ajută să avem o digestie sănătoasă şi un organism mai puternic.

Fibrele alimentare le găsim, în special, în leguminoase, dar şi în fructe sau cereale. Acestea au un mare beneficiu: organismul nu le digeră şi nu le absoarbe, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, cu grăsimile, proteinele sau glucidele. Ele ajung în stomac şi ajută la digestie. Consumul zilnic recomandat de fibre este de 35 de grame. În realitate, o dietă normală oferă doar 12 grame de fibre.

1. Scad colesterolul

Fibrele din cereale sau leguminoase ajută la scăderea colesterolului prin influenţarea absorbţiei lui din alimente, la nivelul intestinului subţire. Fibrele inhibă absorbţia unor grăsimi, fiind utile în regimul persoanelor cu boli cardiace sau hipertensive.

2. Ajută în regimul de slăbire

Pentru că se umflă în intestine, fibrele creează repede senzaţia de saţietate. Foamea dispare şi, totodată, şi nevoia de a „ciuguli” între mese. De aceea, fibrele sunt un aliat de nădejde în regimurile alimentare. Mai mult, consumul caloric este minimal şi ajută şi la detoxifierea organismului.

3. Sunt utile în diabetul zaharat

Fibrele alimentare influenţează absorbţia atât a grăsimilor, cât şi a glucozei în intestin. Cercetătorii spun că fibrele alimentare ar fi utile şi în prevenţia diabetului zaharat de tip II. Fibrele insolubile reduc răspunsul glicemic, reduc nivelul de insulină şi diminuează apetitul, lucru ce ar putea controla şi obezitatea.

4. Previn afecţiunile colonului

Datorită umflării fibrelor în intestine şi a reglării digestiei, o dietă bazată pe legume şi fructe poate preveni afecţiunile colonului. Mai mult, unele probleme ale tractului digestiv pot fi evitate, oprite sau chiar anulate doar prin urmarea dietei pe bază de fibre. Aceasta ajută la prevenirea constipaţiei sau a hemoroizilor.

5. Previn afecţiunile inimii

Fibrele din cereale sunt considerate a fi cele mai eficiente pentru a preveni bolile cardiovasculare. Cercetătorii au subliniat importanţa pe care o are dieta bogată în fibre, în special micul dejun bazat pe cereale, în reducerea afecţiunilor coronariene.

Leguminoasele, aliatul digestiei

Fasolea verde previne constipaţia

Fasolea conţine fibră solubilă şi insolubilă. Prima ajută la digestie şi previne constipaţia, iar cealaltă reduce nivelul grăsimilor din sânge. Fasolea este o sursă de vitamina B, potasiu, seleniu, magneziu şi chiar calciu. Are foarte puţine grăsimi şi aproape deloc colesterol.

Aceasta este cunoscută şi sub denumirea de „mâncător de zahăr” pentru că fibrele vegetale împiedică absorbţia zaharurilor şi reduc secreţia de insulină. Consumul zilnic de fasole verde poate ajuta la scăderea valorii colesterolului cu până la 20%.

Mazărea, izvor de vitamine

Nu mai puţin de şase vitamine, şi anume C, B1, A, B2, B3, B6, şi şapte minerale intră în compoziţia unui bob de mazăre. Pe lângă acestea, mazărea mai este compusă şi din acid folic, fibre şi proteine.

Mazărea ajută la protejarea sistemului osos, a inimii şi a vaselor sanguine. Mai mult, mazărea ajută la stabilizarea nivelului de zahăr din sânge. Dacă vă simţiţi obosiţi sau lipsiţi de energie, o porţie de mazăre vă repune pe picioare, garantat, graţie nutrienţilor care produc energie.

Lintea arde grăsimile

Lintea e foarte bogată în molibden, un metal care face parte din structura unor enzime folositoare organismului. Acesta arde grăsimile sanguine, ajută la formarea hemoglobinei sau îmbunătăţeşte metabolismul celular.

Lintea este recomandată mamelor care alăptează, sporeşte nivelul de energie al organismului şi creşte rezistenţa la efort. Nu există contraindicaţii pentru linte, însă este indicat ca dieta să nu se bazeze excesiv pe consumul acestei legume, pentru a nu solicita aparatul digestiv.