Ţi se întâmplă să-ţi pierzi echilibrul şi să ai senzaţia că totul se roteşte în jurul tău? De la o simplă anemie până la afecţiuni grave, cauzele ameţelilor sunt multiple.

Ameţeala este unul dintre cele mai frecvente motive, pe lângă durerile de cap şi durerile de spate, care ne trimit le medic. Apare şi al persoanele sănătoase, la aplecarea şi ridicarea bruscă a capului, după învârtire, în cazul purtării unor ochelari nepotriviţi, în timpul sarcinii sau al călătoriei cu maşina, cu avionul sau cu vaporul.

Dar ameţeala poate apărea şi în cazul unor afecţiuni, cum ar fi anemia, creşterea sau scăderea tensiunii, infecţii ale urechii sau ale creierului.

Vertij sau ameţeală?

Este foarte important să faci diferenţa dintre vertij şi ameţeală pentru a-ţi da seama de ce afecţiune ai putea suferi.

Vertijul, sau senzaţia că totul se învârte în jurul tău, poate fi cauzat de afecţiuni ale urechii interne sau ale sistemului nervos central, fiind simptomul unei tumori sau atac cerebral.

Poate fi asemănat cu senzaţia de rotire pe care o ai după ce cobori dintr-un carusel. Ameţeala (cu diferitele sale manifestări: lipsa echilibrului, senzaţia de plutire şi de slăbiciune, răul de mişcare) poate fi cauzată de boli cardiovasculare sau de infecţii.

Diagnostic în funcţie de simptome

Rareori ameţeala nu este însoţită şi de alte simptome. În funcţie de acestea se poate stabili afecţiunea de care suferi.

- Dacă ameţeala este însoţită de slăbiciune, paralizie sau amorţeală în braţe şi în picioare şi de tulburări de vedere sau dificultăţi de vorbire, poate fi vorba despre un accident vascular cerebral (blocarea sau lezarea unui vas sanguin cerebral) sau de un accident ischemic tranzitoriu (întreruperea temporală a aportului de sânge la creier). Ambele necesită spitalizare, investigaţii şi tratament medical.

- Dacă ameţeala este însoţită de dureri de cap recurente sau persistente, graţă, vărsături, confuzie, pierderea vederii, probleme de vorbire, probleme de echilibru şi coordonare, poate fi vorba despre o hemoragie sau tumoră a creierului. Acestea necesită intervenţii chirurgicale sau radioterapie ori chimioterapie. Este absolut obligatoriu să te adresezi unui specialist în cazul acestor simptome.

- Dacă ameţeala apare când răsuceşti capul şi este însoţită de rigiditate a încheieturilor, poate fi vorba despre spondiloză cervicală. În acest caz, ameţeala este provocată de excrescenţe osoase şi inflamaţia articulaţiilor gâtului, care presează oasele şi nervii gâtului. Medicul îţi poate prescrie medicamente antiinflamatorii pentru calmarea durerii.

- Dacă ameţeala este puternică, durează o perioadă mare de timp şi creşte când te mişti, este însoţită de ţiuituri în urechi şi scăderea auzului, eventual greaţă şi vărsături, poţi suferi de o inflamaţie a urechii interne. Cu sau fără tratament, vindecarea durează între câteva zile şi trei săptămâni. Cauza inflamaţiei este virală. Tratamentul include antihistaminice, tranchilizante şi repaus la pat.

- Dacă ameţeala apare la schimbarea poziţiei capului, poate fi vorba de ameţeala posturală sau vertijul postural benign. Exerciţiile de înclinare a capului pot contribui la provocarea şi la ştergerea vertijului. În acest caz, ameţealadispare, în câteva secunde, fără tratament.

Când mergi la medic

De cele mai mule ori, ameţeala trece de la sine, însă sunt cazuri în care ameţelile sunt simptomul unor boli grave. Mergi la medic fără a mai amâna dacă:
- Ai brusc ameţeli severe.
- Ameţeşti fără motiv (de exemplu, nu eşti deshidratată, nu te-ai ridicat prea repede sua nu te-ai învârtit).
- Ai simptome noi associate ameţelii (greaţă).
- Urmezi un tratament medicamentos.