VIDEO: De cât zahăr avem nevoie?
Zahărul brun nerafinat, de preferat
Deşi suntem obişnuiţi să consumăm doar zahăr alb, specialiştii ne atrag atenţia că nu este cea mai bună alegere. Obţinerea acestuia se face printr-un proces de rafinare, în urma căruia sunt eliminaţi aminoacizii, pectinele, sărurile, mineralele şi enzimele. Prin urmare, acesta conţine doar zaharoză.
În plus, culoarea albă este dată de dioxidul de sulf, un aditiv alimentar (E220) recunoscut pentru problemele gastrointestinale pe care le cauzează. Putem opta pentru zahărul brun, însă şi acesta este de două tipuri. Zahărul brun nerafinat se obţine prin păstrarea melasei, bogată în nutrienţi: vitamine şi minerale (Ca, K, Mg, P şi Na). În schimb, zahărul brun rafinat conţine 96 la sută zaharoză.
Slăbeşte sistemul imunitar
Indiferent dacă este alb sau brun, consumat pe termen lung zahărul slăbeşte sistemul imunitar, atenţionează nutriţioniştii. De asemenea, zahărul determină creşterea glicemiei din sânge, care, în timp, poate duce la apariţia diabetului zaharat. În cazul acestei boli, pancreasul nu mai reuşeşte să elibereze insulina, un hormon care ajută la metabolizarea glucozei din sânge.
Prin urmare, apar variaţii mari ale secreţiei de insulină care, în timp, duc la stări de oboseală şi la dorinţa de a mânca mai multe alimente dulci.
Înlocuitorii artificiali sunt nocivi
Cel mai cunoscut îndulcitor este zaharina, care este de 300 de ori mai dulce de zahărul. Însă, pe cât posibil, acest îndulcitor trebuie evitat deoarece, studiile făcute pe cobai au arătat că are potenţial cancerigen. Un alt îndulcitor este aspartamul (E951), care se găseşte în compoziţia mai multor produse alimentare.
Sucraloza, un alt înlocuitor, este de 600 de ori mai dulce decât zahărul şi are foarte puţine calorii. În compoziţia ei se găseşte clorină, o substanţă care se regăseşte şi în pesticide de tip DDT şi în dezinfectanţi. Nutriţioniştii susţin că sucraloza afectează puternic timusul, o glandă cu impact major asupra funcţionării sistemului imunitar.
Miere, dar cu măsură
