Uneori, inima dă semne când ceva nu-i prieşte, alteori „suferă” în tăcere. Un control la medic îţi arată dacă e cazul să te îngrijorezi. Află ce investigaţii poţi face, ca să fii sigur că rămâne sănătoasă.

Chiar dacă nu ai simptome precum dureri în piept, dificultăţi de respiraţie şi palpitaţii, tot e bine
să-ţi faci periodic un control al inimii.

Ţine cont de acest sfat, mai ales dacă ai în familie persoane cu boli cardiovasculare, probleme cu greutatea ori diabet. Depistarea la timp a unei boli de inimă îţi dă ocazia să faci schimbările necesare în dietă şi în stilul de viaţă, pentru a preveni un infarct.

Electrocardiograma

E un test simplu, care reproduce pe hârtie activitatea electrică a inimii. Poate să arate semne ale unui infarct, mărirea în volum a inimii, semne ale unui flux sanguin insuficient, probleme ale ritmului cardiac, semne de inflamaţie a sacului care o înconjoară (pericardul).

În cazul unor afecţiuni cardiace cu simptome care apar şi dispar rapid, cum ar fi aritmiile sau bolile coronariene, e nevoie de un EKG ambulatoriu (aparat portabil), care înregistrează bătăile inimii timp de 24 de ore sau mai mult, pentru a putea pune corect un diagnostic.

Testul de sânge

Şi în urma unei simple analize de sânge se pot obţine informaţii legate de o eventuală boală a inimii.

Doi indici care se urmăresc sunt colesterolul şi proteina C reactivă. Un nivel al colesterolului mai mare de 200 mg/dl înseamnă un risc crescut de afecţiuni cardiovasculare, fiind asociat cu îngroşarea arterelor şi cu boala coronariană.

Proteina C reactivă este semn al prezenţei unei inflamaţii în organism şi, asemenea colesterolului, poate cauza probleme dacă depăşeşte 3 mg/l.

Controlul tensiunii arteriale

Hipertensiunea e un duşman „tăcut” al organismului, întrucât nu are simptome. Dacă nu e ţinută sub control, ea poate fi cauza unui infarct sau a unui atac cerebral.

O tensiune mai mare de 140/90 mmHg este semn de hipertensiune arterială. Aşadar, mergi regulat la medic pentru a-ţi măsura tensiunea sau ia-ţi un tensiometru pe care-l poţi folosi şi acasă.

Radiografia toracală

O radiografie de torace înseamnă investigarea cu raze X a regiunii pieptului şi arată organele mari din această zonă, adică inima şi plămânii.

Cu ajutorul ei se pot diagnostica afecţiunile care modifică forma inimii şi a vaselor, cum ar fi insuficienţa cardiacă sau anevrismul aortei. Din cauza expunerii la radiaţii X, radiografia nu este indicată femeilor însărcinate şi nici înaintea unei intervenţii chirurgicale.

RMN

Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) nu foloseşte razele X, ci un câmp magnetic şi impulsuri de radiofrecvenţă, oferind, cu ajutorul unui computer, imagini ale organelor, ţesuturilor, oaselor.

Investigaţia permite medicilor să evalueze mult mai bine părţile corpului şi să diagnosticheze anumite boli care n-ar putea fi evidenţiate în urma unei radiografii sau tomografii.

Printr-un RMN, medicul poate examina mărimea şi grosimea pereţilor camerelor inimii, poate determina efectele unui eventual infarct, poate detecta blocajele din vasele de sânge sau tumorile. Un examen poate dura 10-60 de minute, dar ajunge uneori şi la două ore, timp în care pacientul trebuie să stea nemişcat.

Ecografie performantă

Medicii de la Clinica de Cardiologie Intervenţională din Târgu-Mureş au realizat anul trecut o ecografie intracardiacă, printr-un cateter introdus în inimă, procedeu care dă posibilitatea vizualizării inimii din interior.

Potrivit medicului primar Theodora Benedek, această metodă de diagnostic a fost o premieră în imagistica românească.

Doctor Click! vă sfătuieşte

Testul de efort este una dintre investigaţiile folosite pentru a evalua funcţia cardiacă. Testul începe prin măsurarea în repaus a frecvenţei cardiace şi a tensiunii arteriale. Apoi se aplică pe corp 6-12 electrozi, conectaţi la un aparat EKG.

Pacientul va trebui să meargă pe o bandă de alergat, viteza şi înclinaţia benzii crescând treptat. Acest test depisteazăpână la două treimi din bolile coronariene şi 80% din cazurile de obstrucţie a mai multor artere coronare.