Becel Classic şi Becel Light au o nouă reţetă, 100% vegetală, care are grija atât de sănătatea dumneavoastră, cât şi de mediul înconjurător.
 
Prin comparaţie cu producţia untului animal, pentru fabricarea margarinei vegetale Becel se folosesc cu 66 % mai puţin sol, cu 50 % mai puţină apă, iar emisiile de CO2 sunt cu 75% mai mici.

Datorită amestecului unic de uleiuri vegetale din resurse de dezvoltare durabilă, Becel este bogat în omega 3 şi 6, acizii graşi ce contribuie la sănătatea inimii dumneavoastră.

100 % reţetă vegetală, potrivită şi pentru vegani. 

Dieta vegană: un obicei pe care veţi dori să vi-l însuşiţi

Dieta vegană a cunoscut în ultimii ani un avânt extraordinar. În ce constă acest trend şi de ce este el atât de atractiv pentru tot mai mulţi oameni?

Sănătate

Dieta vegană corectă poate fi nu numai una completă, dar şi una benefică pentru sănătate. La ora actuală, experţii par să se fi pus de acord, iar părerea unanimă este că dieta vegană echilibrată nu este primejdioasă, deci nu ar trebui să ne fie frică să eliminăm orice fel de componente animale din meniul nostru.

Conform declaraţiilor oficiale, dieta vegană este benefică pentru sănătatea noastră datorită conţinutului redus de grăsimi saturate, colesterol, proteine animale, dar şi datorită conţinutului mare de vitamine şi substanţe nutritive provenite din consumul mai mare de fructe, legume şi cereale şi leguminoase de calitate. Dieta vegană ajută la reducerea greutăţii, a colesterolului şi reglează tensiunea arterială şi nivelul de zahăr din sânge. Totodată, ajută în prevenirea cancerului, mai ales a cancerului colorectal, de prostată şi a cancerului mamar.

Dieta vegană scade riscurile legate de consumul excesiv de produse animale. Este vorba de diferite boli ale civilizaţiei, cum ar fi bolile de inimă şi vasculare, afecţiuni metabolice, cancerul, dar şi obezitatea. Dieta care se bazează pe alimente de origine animală conţine în general mai multe calorii, grăsimi nesaturate şi colesterol, şi mai poate conţine substanţe toxice, anabolice, precum şi alte substanţe nedorite.

Mediu

Teama de încălzire globală şi devastarea ecosistemului este din ce în ce mai acută. Unul dintre modurile în care putem ajuta mediul este tocmai aportul mai mare de alimente vegetale în meniul nostru şi astfel, reducem alimentele de origine animală. Studiile arată că este cea mai bună metodă de a reduce impactul asupra mediului.

Producţia şi consumul de produse animale din ziua de astăzi reprezintă o solicitare enormă pentru mediu. Contribuie la producerea gazelor cu efect de seră într-o cantitate similară cu cantitatea produsă de întreaga industrie de transport (inclusiv automobile, navele şi avioanele). De asemenea este un consumator uriaş de suprafeţe agricole. De exemplu, o jumătate din producţia de grâu din Europa este destinată creşterii animalelor de gospodărie.

Aspectul etic

Mulţi oameni percep condiţiile de creştere a animalelor în marile crescătorii ca fiind neadecvate şi din acest motiv, evită carnea sau chiar toate produsele animale şi nu sunt de acord cu exploatarea neetică a animalelor pentru necesităţile omului.

Nu mâncăm doar salată. Cum să atingem o dietă vegană echilibrată şi variată?

Baza dietei vegane constă în consumul corect al tuturor componentelor nutritive. Haideţi să vedem ce ar trebui să conţină „farfuria vegană“ ideală.

Combinarea ingredientelor principale: leguminoase, cereale, legume, fructe, nuci şi seminţe. Combinaţia tuturor categoriilor vă asigură o dietă echilibrată şi potrivită sănătăţii, de aceea încercaţi să mâncaţi zilnic alimente din toate categoriile. Sunt bogate în mod natural în fibre, care vă dau senzaţia de saţietate. În afară de aceasta, nu trebuie să uitaţi de consumul suficient de lichide şi de completarea vitaminei B12 şi D.

Cerealele

Zilnic, ar trebui să consumăm cel puţin trei porţii de cereale (porţia = 60 g de cereale crude sau 100 g de cereale gătite). Dintre acestea fac parte orezul, ovăzul, secara, spelta, grâul, dar şi ingrediente mai puţin cunoscute, cum ar fi meiul, hrişca sau quinoa. Mai departe putem consuma cereale prelucrate cum ar fi pâinea şi pastele integrale (coucous, bulgur) sau tortilla. În primul rând, ar trebui să optăm pentru cerealele integrale, care reprezintă o sursă excelentă de fibre, proteine, vitamine din grupa B, zinc şi fier.

Legumele

În ce priveşte legumele, ar trebui să consumăm zilnic cel puţin patru, cinci porţii (porţia = 100 – 150 g de legume crude sau 75 g de legume preparate). Legumele din rândul brassicaceelor, cum ar fi brocoli, varza creaţă, varza de Bruxelles, varza sau conopida sunt excelente. Aceste legume sunt o sursă excelentă de calciu, fier, fibre şi vitamina C. Morcovii, cartofii dulci şi dovleacul sunt în schimb bogate în beta caroten. Alegeţi legumele în funcţie de culori, ţineţi cont şi de varietate şi adăugaţi în meniu cât mai multe sortimente în decursul săptămânii. Astfel veţi oferi corpului toate substanţele necesare.

Fructele

O altă componentă integrală a farfuriei dumneavoastră sunt fructele. Reprezintă o sursă importantă de fibre, vitamina C şi beta carotenul deja menţionat. Zilnic, ar trebui să consumăm cel puţin trei sau patru porţii de fructe (porţia = 1 bucată de mărime medie de fructe ori 60 g de fructe boabe). La alegerea fructelor ţineţi cont mai ales de diversitate. La fel ca legumele, fructele sunt pline de antioxidanţi. Alegeţi să consumaţi fructe în locul sucurilor, care sunt de multe ori concentrate, lipsite de antioxidanţi şi fibre şi conţin zaharuri adăugate.

Leguminoasele

Leguminoasele, o componentă foarte importantă a farfuriei, reprezintă o sursă importantă de proteine vegetale şi fibre. Ele sunt bogate în fier, calciu, zinc şi vitaminele din grupa B. În fiecare zi ar trebui să mâncăm cel puţin două sau trei porţii de leguminoase (porţia = 100 g fasole gătită, 115 g tofu, 250 ml lapte de soia sau 60 g hummus). Dintre leguminoase fac parte toate felurile de fasole, lintea, mazărea şi cicerul. Mai departe, în această categorie includem şi alternativele vegetale cum ar fi tofu, tempeh şi laptele de soia. Dacă leguminoasele nu fac parte din meniul dumneavoastră în mod regulat, adăugaţi-le treptat. Conţin o cantitate mare de fibre, care pot produce probleme de digestie – corpul trebuie să se obişnuiască treptat cu administrarea lor.

Nucile şi seminţele

Nucile şi seminţele deţin rolul grăsimilor sănătoase. În fiecare zi ar trebui să consumăm aproximativ 30 g de nuci sau două linguri de unt de nuci. Pentru o cantitate suficientă de acizi saturaţi omega 3, ar trebui să mâncăm zilnic două linguri de seminţe de in sau chia. Un conţinut considerabil de ulei de in găsiţi şi în margarina vegetală de calitate.

Deficienţa de proteine şi alte îngrijorări pe care nu trebuie să le luaţi în seamă

Vreţi să măriţi cantitatea de componente vegetale din meniul dumneavoastră, dar vă este teamă că nu este benefic pentru dumneavoastră sau că v-ar putea dăuna? Poate este din cauza faptului că v-aţi întâlnit cu unul dintre miturile cunoscute despre dieta vegană. Îndoiala cea mai frecventă legată de reducerea dietei bazate pe alimente de origine animală, despre care se vorbeşte cel mai des, este deficienţa de proteine. Sigur v-aţi întâlnit cu argumentul că avem nevoie de carne şi de produsele lactate, pentru că reprezintă pentru noi o sursă neînlocuibilă de proteine.

Însă, în realitate, dieta vegană oferă la fel de multe proteine precum cea animală. O dietă echilibrată trebuie să cuprindă spectrul complet de aminoacizi, unităţile de construcţie ale proteinelor. Printre alimentele vegetale găsim o serie de surse excelente ale acestora: cereale, nuci şi seminţe, dar şi de fructe şi legume. Consumul lor combinat şi variat asigură fără probleme întregul spectru de aminoacizi esenţiali, reprezentând valoarea integrală a proteinelor.

O altă îngrijorare frecventă în ceea ce priveşte dieta vegană este şi deficienţa de calciu, pe care o asociem cel mai adesea cu laptele. Un conţinut bogat de calciu îl au migdalele, macul, susanul, broccoli sau verdeţurile de culoare verde închis. Fierul îl găsim iarăşi în cerealele integrale, lintea roşie, totodată verdeţurile de culoare verde închis (acestea sunt un adevărat miracol) şi în algele marine.

Un meniu complet în care sunt incluse toate elementele vitale se poate alcătui din alimente pur vegetale. De aceea, nu trebuie să vă fie frică să includeţi mai multe alimente vegetale în meniul dumneavoastră! Chiar şi o zi pe săptămână de dietă vegană este un pas în direcţia corectă.

100% reţete vegane

 

1.  Reţetă - Micul dejun

Pâine integrală cu pastă de morcovi şi ţelină

Ingrediente pentru 1 porţie

80 g pâine integrală

½ ţelină

1 morcov mai mic

sare, zeamă de lămâie şi pătrunjel verde după gust

10 g Becel

Preparare: Radem mărunt ţelina şi morcovul, punem un pic de sare, adăugăm zeamă de lămâie şi amestecăm cu Becel. Decorăm cu pătrunjel verde şi servim cu pâine integrală.

2.  Reţetă Micul dejun

Müsli la cuptor cu banane şi nuci

Ingrediente pentru 8 porţii:

150 g fulgi de ovăz

50 g Becel

10 g zahăr din trestie de zahăr

30 g sirop din cicoare

50 g migdale

50 g stafide

25 g alune

50 g fructe proaspete (de exemplu: afine, zmeură etc)

iaurt de migdale (1 porţie = 200 g)

Preparare: Adăugăm migdalele, alunele şi bananele în blender. Încălzim încet Becel cu zahărul şi siropul în tigaie, adăugăm fulgii şi celelalte ingrediente şi prăjim un pic la temperătură scăzută. Învelim tava cu hârtie de copt, introducem amestecul în cuptor şi coacem în jur de zece minute la temperatura maximă de 150 °C. După puţin timp amestecăm conţinutul şi îl introducem din nou în cuptor până se rumeneşte. Servim preparatul cu iaurt de migdale.

3.   Reţetă - Micul dejun

Piure de hrişcă cu lapte vegetal şi scorţişoară

Ingrediente pentru 1 porţie

50 g hrişcă

10 g Becel

200 ml lapte vegetal

100 ml apă

1 lingură sirop de agave

10 g seminţe de in

scorţişoară

nuci şi fructe proaspete după necesităţi (tip: afine, migdale)

Preparare: În oală turnăm laptele vegetal cu apă şi aducem la fierbere. Adăugăm hrişca şi amestecăm bine. Punem deoparte şi lăsăm să stea puţin. Adăugăm Becel şi amestecăm. Adăugăm scorţişoara, siropul de agave şi seminţele de in.

4.  Reţetă -  Gustare

Smoothie din banane şi biscuiţi de ovăz

Ingrediente pentru 1 porţie smoothie:

1 banană mai mică

1 lingură de proteină din cânepă

lapte vegetal după necesităţi

Ingrediente pentru 10 biscuiţi:

120 g fulgi de ovăz

70 g făină integrală de grâu

80 g Becel

50 g zahăr din trestie de zahăr

80 g fructe uscate (de exemplu: merişoare, caise sau prune)

30 g nuci (de exemplu: pecan, nuci sau migdale) şi seminţe

2 lingură de sirop de arţar

O jumătate de linguriţă de praf de copt

un praf de sare

Măcinăm mărunt toate ingredientele în blender.

Preparare: Preîncălzim cuptorul la 150–165 °C. Într-un blid amestecăm făina cu sare, praful de copt şi zahărul. Topim Becel şi turnăm în ea siropul de arţar. Presărăm făina, adăugăm fulgii şi fructele uscate, nucile şi seminţele tăiate. Amestecăm până se formează un aluat lipicios şi apoi formăm biluţe pe care le turtim uşor şi le aşezăm pe tava învelită cu hârtie de copt. Coacem până se rumenesc (12–15 minute).

5.  Reţetă - Micul dejun

Pâine integrală cu Becel, gem de căpşuni şi cacao cu lapte vegetal

ngrediente pentru 1 porţie

80 g pâine integrală

10 g Becel

20 g gem de căpşuni

200 ml cacao cu lapte vegetal

 

6. Reţetă - Micul dejun

Piure de mei cu lapte vegetal, caise şi nuci

Ingrediente pentru 1 porţie

75 g mei

200 ml lapte vegetal

10 g Becel

100 g compot de caise

20 g nuci

Preparare: Pentru pregătirea piureului putem folosi ori mei sau piureul instant de mei. Dacă folosim mei, este necesar ca înainte de fierbere să- l clătim cu apă rece şi după aceea să-l opărim cu apă fierbinte. Apoi turnăm lapte vegetal fierbinte şi fierbem la foc moderat până se înmoaie. În piureul gata preparat, adăugăm Becel şi asezonăm cu compot de caise şi nuci tăiate.

7.  Reţetă - Cină

Conopidă călită cu mazăre şi morcov

Ingrediente pentru 2 porţii:

½ conopidă

2 morcovi mai mici

100 g mazăre

2 linguri de ulei

20 g Becel

200 ml lapte de cocos

1 linguriţă de seminţe de muştar negru

curry şi sare după gust

coriandru şi ardei chili după gust

Preparare: Desfacem conopida în bucheţele, tăiem morcovii în felii rotunde şi prăjim în ulei. Adăugăm puţină apă, sare, curry şi călim până se înmoaie. Adăugăm laptele de cocos şi mazărea proaspătă sau dezgheţată. Pentru a subţia compoziţia adăugăm Becel şi amestecăm cu seminţe de muştar negru. Adăugă coriandru şi ardei chili după gust.

8.   Reţetă - Micul dejun

Pâine de secară cu pastă de busuioc

Ingrediente pentru 6 porţii

150 g Becel

60 g busuioc

80 g roşii uscate

o jumătate de linguriţă de boia de ardei

sare şi piper după gust

pâine de secară (1 porţie = 80 g)

Preparare: Tăiem roşiile şi busuiocul cât mai mărunt şi amestecăm cu Becel şi celelalte ingrediente. Condimentăm după gust.

9.  Reţetă - Prânz

Chiftele din sfeclă roşie cu soia mărunţită & piure de cartof dulce

Ingrediente pentru 4 porţii de chiftele

150 g granule din soia

500 g sfeclă roşie

250 g făină

3 linguri sos de soia

250 ml apă

2 căţei de usturoi

3 linguri de seminţe chia

ulei vegetal

Ingrediente pentru 2 porţii piure de cartof dulce:

1 cartof dulce mare

20 g Becel

200 ml lapte vegetal

sare şi piper după gust

Preparare: Vom avea nevoie de granule de soia pregătite după instrucţiuni. Lăsăm granulele să se scurgă şi punem în castron, adăugăm o sfeclă roşie crudă, pe care o curăţăm şi o radem. Adăugăm apa, seminţele chia, sosul  de soia, usturoiul şi la final, făina. Din amestec facem chiftele. Ungem tava învelită cu hârtie de copt cu ulei. Coacem la temperatura de 180 °C, până când chiftelele fac o crustă de culoare maroniu deschis.

Cartoful dulce îl curăţăm, îl tăiem şi fierbem în apă până se înmoaie. După fierbere vărsăm apa, adăugăm Becel şi laptele vegetal. Amestecăm cu mixerul vertical până iese un piure fin.