Tuşeşti des şi simţi că te sufoci când vorbeşti? Poţi suferi de astm
Câţi dintre noi nu au avut, la un moment dat, un episod mai îndelungat de tuse, fără să meargă la medic... Atenţie, tusea care persistă şi care se agravează la efort poate fi, în unele cazuri, singura manifestare a astmului.
În alte situaţii, pe lângă tuse, mai apar şi respiraţia şuierătoare (wheezing), senzaţia de sufocare şi de strângere a pieptului. Din păcate, multe persoane trec cu vederea acest simptom, care, de altfel, poate anunţa şi alte boli pulmonare grave (boala pulmonară obstructiv-cronică sau chiar cancerul pulmonar), şi ajung la medic chiar şi după un an de la apariţia simptomelor.
Crizele, la contactul cu alergeni
Există cazuri în care persoanele cu probleme respiratorii ajung la spital de-abia atunci când fac o criză de astm. Mihaela P. credea că are un sistem imunitar foarte slab, fiindcă răcea des. „Vorbeam la telefon cu prietenele la intervale mari de timp şi-mi spuneau: «Iar eşti răcită? Mi se pare că ai nasul înfundat...» Pe lângă toate acestea, mai şi tuşeam, mai ales noaptea“, relatează femeia.
Nu a ajuns la medic însă decât după mult timp, când o durere de cap a determinat-o să ia un algocalmin. Pastila i-a declanşat o criză, manifestată prin senzaţie de sufocare şi teamă. Aşa a ajuns la spital şi, după mai multe investigaţii, printre care şi o spirometrie (analiză care măsoară volumul şi debitul pulmonar), a fost diagnosticată cu astm bronşic. După analize suplimentare, medicii au constatat că Mihaela avea alergii multiple. Motivul pentru care părea tot timpul că e răcită era din cauză că polenul şi praful îi declanşau simptomele alergice, foarte asemănătoare cu o răceală. Netratate, aceste alergii au degenerat în astm alergic. Iar la administrarea medicamentelor cum sunt aspirina şi algocalminul, reacţia organismului ei era şi mai puternică, apărând astfel crizele de astm.
Şi fumul de ţigară le poate declanşa
Astmul nu se declanşează doar la contactul cu factori alergeni. Tusea persistentă specifică poate să apară şi în prezenţa unor factori iritanţi, cum sunt fumul de ţigară sau chimicalele toxice. În această situaţie se află Florentina L., deocamdată suspectă de astm, care nu rezistă să stea prea mult prin localuri, cu prietenii, fiindcă fumul de ţigară îi taie respiraţia.
„Dar nu numai fumul mă face să tuşesc. Un episod foarte amuzant s-a întâmplat la serviciu. În fiecare dimineaţă, când intram la toaletă, se declanşa automat odorizantul instalat în baie. Substanţele din «puf-ul» acela îmi declanşau o chinuitoare criză de tuse. Şi, de aceea, în fiecare dimineaţă, scoteam bateriile odorizantului. Dar a doua zi, femeia de serviciu le înlocuia şi o luam de la capăt. Până când am avut o discuţie cu ea, i-am explicat situaţia şi a scos de tot din funcţiune dispozitivul“, povesteşte Florentina.
Consecinţe grave în lipsa tratamentului
Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, unul din 250 de decese la nivel mondial este cauzat de astmul bronşic. „De cele mai multe ori însă, decesele pot fi prevenite prin depistarea precoce a bolii şi prin administrarea tratamentului corect. Aceste decese survin, în principal pe fondul subdozării tratamentului medicamentos pe termen lung şi al întârzierii prezentării pacienţilor în sistem de urgenţă, în timpul crizelor astmatice severe“, explică prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Controlul optim al simptomelor de astm este asigurat de combinarea măsurilor de profilaxie (evitarea factorilor declanşatori) cu terapia medicamentoasă. „Există mai multe clase de medicamente eficiente în controlul astmului (corticosteroizi inhalatori, antileucotriene, bronhodilatatoare simple sau în combinaţie cu corticosteroizi, corticosteroizi sistemici uneori, anticorpi monoclonali anti-imunoglobulina E etc.). Schema potrivită de tratament se stabileşte însă pentru fiecare caz în parte de către medicii specialişti, în funcţie de severitatea bolii“, recomandă medicul primar alergologie-imunologie clinică Camelia Berghea de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“ din Bucureşti.
Bolile pulmonare, confundate între ele
Manifestările tulburărilor pulmonare sunt similare şi, de aceea, aceste boli sunt uşor de confundat, chiar şi de către medici. În urmă cu aproximativ şase ani, Ioana Danea, acum în vârstă de 28 de ani, a început să tuşească tot mai des. Accesele de tuse iniţial erau mai puternice seara şi dimineaţa, dar apoi au crescut în frecvenţă, lucru care a determinat-o să meargă la un medic pneumolog. „Am făcut atunci radiografie pulmonară, spirometrie şi o chinuitoare bronhoscopie – probabil că doctorul meu a vrut să se asigure că nu este vorba de un cancer pulmonar. Diagnosticul primit: astm. Trebuia să iau o pulbere inhalabilă zi de zi, vreme de câteva luni, dar nu am reuşit să mă ţin de tratament. M-am gândit atunci că oricum este inutil, pentru că fumam în paralel. Mi-am propus să-l reiau când o să reuşesc să mă las“, povesteşte Ioana.
În următorii ani, tusea ei s-a menţinut şi abia în 2019 a mers din nou la medic, pentru a vedea dacă boala a evoluat în vreun fel. A avut surpriza să primească însă un alt diagnostic: bronşită cronică bronhospastică.
„Decesele survin, în principal pe fondul subdozării tratamentului medicamentos pe termen lung şi al întârzierii prezentării pacienţilor în sistem de urgenţă, în timpul crizelor astmatice severe“, Prof. dr. Florin Mihălţan
