Ameliorează migrenele, febra musculară, durerile reumatice, dar, luată în fiecare zi, fără avizul medicului, acidul acetilsalicilic sau aspirina, aşa cum este cunoscută, poate avea însă efecte secundare grave pentru sănătate.

Aspirina face parte din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene. Având proprietăţi analgezice este indicată în tratarea inflamaţiilor cauzate de reumatismul articular şi calmarea durerilor de cap, dentare sau musculare. Pentru că are şi acţiune antitermică, aspirina este utilă în scăderea temperaturii corpului şi ameliorarea simptomelor răcelii şi gripei.

 

Utilă în prevenirea infarctului

 

Având atât de multe indicaţii terapeutice, mulţi medici au început să recomande persoanelor fără antecedente în atacul de cord sau accidentul vascular cerebral tratamentul zilnic cu aspirină în prevenţia bolilor cardiace. Studiile recente pun însă la îndoială beneficiile administrării unei aspirine pe zi. Astfel, mica pastilă albă scade cu 11% riscul ca trombocitele să se unească şi să formeze cheaguri de sânge, prevenind astfel un atac cerebral, dacă este consumată zi de zi, 5 ani. Însă, atrag atenţia că o astfel de schemă de tratament are consecinţe grave pentru sănătate, persoanele în cauză riscând să se confrunte cu hemoragii interne, care le-ar pune viaţa în pericol. Tratamentul zilnic cu aspirină poate provoca sângerări masive la nivelul creierului.

 

Poate cauza ulcer

 

La persoanele care nu o tolerează, aspirina poate provoca vărsături. Mai mult, utilizarea zilnică a aspirinei creşte riscul apariţiei ulcerului gastric şi, pentru că are potenţial alergic, chiar şi în doze mici, poate declanşa o reacţie alergică gravă. Pentru cei cu antecedente de gastrită sau ulcere, este indicată aspirina tamponată, care conţine un amestec de acid acetilsalicilic şi de săruri de calciu, care reduce timpul de contact cu mucoasa stomacului, ajungând în sânge în 15 minute de la înghiţire.  

 

 

Nu este recomandată copiilor

 

Administrarea de acid acetilsalicilic este „contraindicată la copiii cu vârsta sub 18 ani, mai ales în caz de viroze, boli infecto-contagioase (varicelă, pojar etc.) sau stări febrile, deoarece poate duce la apariţia sindromului Reye, care are potenţial fatal. Netratat, acesta duce la deces în câteva zile”, explică medicul Şerban Apostoiu.

 

Nu trebuie combinată cu alte medicamente

 

Dacă urmezi deja un tratament cu un anticoagulant, combinarea acestuia cu aspirina poate creşte semnificativ riscul complicaţiilor hemoragice. Printre medicamentele care interacţionează cu aspirina se numără: heparina, ibuprofenul, corticosteroizi, anumite antidepresive. Şi administrarea unor suplimente alimentare care au în compoziţie afin, capsaicină, ginkgo biloba, acizi graşi Omega-3 poate creşte riscul de sângerări digestive.

 

 

Sfatul specialistului

 

Dr. Şerban Apostoiu, medic primar medicină de familie, Clinica Provita

 

Medicul trebuie să fie cel care iniţiază şi conduce tratamentul cu aspirină, ţinând cont de anumite riscuri, efecte secundare, vârstă, afecţiuni preexistente sau alte tratamente medicamentoase. Una dintre cele mai frecvente reacţii adverse constă în creşterea riscului de sângerare digestivă, acesta fiind mai mare în cazul în care există deja o afecţiune (gastrită, ulcer gastroduodenal). O altă situaţie în care este potenţat riscul de sângerare sau de apariţie a unor ulceraţii este asocierea aspirinei cu alte anticoagulante sau cu corticosteroizi.

În cazul asocierii cu antidiabetice orale, la pacienţii cu diabet zaharat, acidul acetilsalicilic poate conduce la hipoglicemie, prin potenţarea efectului antidiabeticelor. De asemenea, scade excreţia de acid uric, ceea ce poate declanşa crize de gută.

Citeşte şi:

«Pot să urmez o cură cu aspirină?»

Aspirina poate reduce riscul de cancer mamar