Ţinem cont de termenul de valabilitate?

1 2 jpg jpeg

Pentru a-şi vinde marfa înainte de expirarea termenului de valabilitate, supermarketurile o îmbracă în pachete de nerefuzat: baxuri întregi la un preţ cu 50% mai mic, 2,3, 4 produse la preţ de 1... Astfel, magazinul „scapă” pe bani frumoşi de alimente aflate în ultima etapă de valabilitate. Altfel, comerciantul ar fi obligat legal să le distrugă pe cheltuială proprie. Accepţi promoţia? Atunci te alegi cu mai multe produse decât ai putea consuma până la expirarea termenului limită.

Şi dacă tot ai dat un ban pe ele, parcă nu-ţi vine să le arunci când au depăşit cu o zi-două durata. Ce poţi păţi de la o cană cu lapte peste termenul de valabilitate, te-ai putea întreba. „Alergii, infecţie cu Salmonella ori cu Listeria... Iar producătorul nu poate fi tras la răspundere pentru toate acestea”, ne avertizează profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, din Bucureşti.

Cele mai la risc alimente sunt ouăle, cărnurile, brânzeturile. Mai ales pe timpul verii! Produse precum orezul, zahărul, pastele au un risc mic. Ce „păţesc” însă şi cele mai sigure alimente după expirarea perioadei de valabilitate? Îşi pierd valorile nutriţionale! Perioada de valabilitate, în funcţie de sezon

Termenul de valabilitate este foarte bine setat de organismele în domeniu, pe baza testelor de laborator. Astfel, se stabileşte perioada în care produsul îşi păstrează caracteristicile specifice, cu condiţia respectării regulilor de transport, de manipulare, depozitare, păstrare, utilizare şi de consum...

Există reguli generale după care toţi producătorii stabilesc termenul limită. Potrivit profesorului de merceologie Ion Diaconescu, de la Facultatea de Comerţ ASE, untul de masă de tip B, cu conţinut de grăsimi de 65% are termen de valabilitate de 15 zile la frigider (+4-+8).

Untul superior, de 85% grăsime, are stabilit un termen de 30 zile la temperatura frigiderului şi de 60 de zile la o temperatură între -15 şi -20. Există şi situaţii în care termenul de valabilitate este modificat în funcţie de sezon. Ştiai că ouăle au un termen de valabilitate de doar 10 zile pentru perioada aprilie-septembrie? Iar în sezonul rece, acelaşi tip de ouă se păstrează la frigider 20 de zile?

Ce se întâmplă cu termenul de valabilitate al produselor vrac? În cazul lor, poţi întreba vânzătorul care este data inscripţionată pe ambalajul original. De exemplu, mezelurile feliate pot fi consumate fără nicio problemă în următoarele două zile. Tot în două-trei zile poţi consuma peştele proaspăt pescuit.

Iaurtul este un produs sigur şi după câteva zile de la expirarea termenului de valabilitate. Trebuie să fi stat la frigider, fără a fi fost deschis. Dacă are capacul umflat, aruncă-l!

Pe lângă situaţia achiziţionării în mod voit a produselor cu termen de garanţie incert, există şi varianta cumpărării alimentelor expirate fără ştirea noastră. Cum contracarăm etichetarea falsă? Iată un tabel care te poate ghida în alegerea alimentelor proaspete.

lapte -- miros neutru, gust dulce -- gust acru, amar, rânced, se coagulează la încălzire

carne -- suprafaţă uscată, lucioasă, nu rămân urme la apăsarea degetului, culoare roz spre roşu -- suprafaţă ternă, vâscoasă, culoare uşor cenuşie, rămân urme la apăsarea degetului

ou -- albuşul clar, gălbenuşul intact -- albuşul opac, gălbenuşul se sparge uşor, urme maronii vizibile în albuş

-- culoare albă, textură legată, uşor poroasă -- pete gălbui, culoare uşor cenuşie, textură cauciucoasă ori sfărâmicioasă, gust rânced ori amar

«Producătorul nu are nicio răspundere»

Dacă obişnuim să consumăm produse după expirarea termenului de valabilitate şi ne îmbolnăvim, facem o toxiinfecţie sau o alergie, producătorul nu mai are nicio răspundere. După expirarea termenului de valabilitate, alimentul nu mai are valoare nutriţională, iar riscul de producere a infecţiilor şi alergiilor este mare.

Pe termen lung, consumul produselor alimentare expirate duce la stări carenţiale. Pentru că după expirarea perioadei de garanţie alimentele nu au valoare nutritivă, ne trezim că dezvoltăm boli grave pe fondul carenţelor. Se consideră că 60% din cetăţenii din Uniunea Europeană suferă de carenţe nutriţionale pe fondul cărora se dezvoltă bolile lumii moderne.