Pandemia cu noul coronavirus este preocuparea momentului, atât pentru oamenii obişnuiţi, cât şi pentru medici şi cercetători. Dr. Andreea Catană, medic primar genetică medicală, de la Laboratorului Genetic Center, parte a Reţelei de sănătate Regina Maria, ne vorbeşte despre testele care pun diagnosticul de COVID-19 şi despre imunitatea la noul coronavirus.

Click!Sănătate: Ce ne puteţi spune despre SARS-CoV2?  

 
Este un virus din familia betacoronaviridae, caracterizat printr-o moleculă mare, monocatenară de ARN incapsulată (N) şi acoperită de o membrană lipidică (M) de binecunoscutele proteine S (spike) cu subunitatea 1, care permit recunoaşterea receptorilor gazdei şi subunitatea 2, cu rol în fuziunea şi infectarea celulei-gazdă. Este al 7-lea coronavirus capabil să determine simptomatologie clinică la specia umană, caracterizat prin contagiozitate şi patogenitate mare. 
 
Tehnologia de secvenţiere de ultimă generaţie (NGS) a făcut posibilă elucidarea structurii SARS-CoV2; încă din luna martie a acestui an până la sfârşitul lunii aprilie, în baza de date a GISAID (bază de date care adună informaţii genetice ale noului coronavirus) au fost încărcate peste 12.000 genomuri virale izolate la pacienţii COVID-19. Actualmente, analiza secvenţelor virale specifice precum şi a expresiei genice stau la baza studiilor epidemiologice care urmăresc evoluţia pandemică a virusului, susceptibilitatea pentru acest agent patogen, precum şi răspunsul imun variabil în infecţia cu SARS-CoV2. 
 

Click!Sănătate: De ce este importantă testarea unui număr mare de oameni într-o pandemie cum este cea cu noul coronavirus? 

 
Există 2 caracteristici esenţiale ale unui răspuns reuşit într-o pandemie cu tropism respirator viral: depistarea precoce şi, respectiv, izolarea potenţialilor indivizi infecţioşi. Acest lucru se poate efectua doar prin testare specifică SARS-CoV2, fie prin testare serologică (detectarea anticorpilor IgM, respectiv IgG) sau prin RT-PCR (detectarea genomului viral). Eficacitatea testărilor pentru identificarea rapidă a cazurilor suspectate şi confirmarea bolii depind de alocarea resurselor (kit-uri de testare şi personal medical) la locul potrivit, cu bugetul potrivit şi la momentul potrivit. Gestionarea eficientă a lanţului de aprovizionare şi execuţia acestor operaţiuni pot influenţa dinamica epidemiei şi pot reduce povara bolii în comunităţi. Scopul depistării contacţilor în cazurile de COVID-19 este de a identifica rapid cazurile secundare care pot apărea după transmiterea de la cazurile primare cunoscute, astfel încât să se intervină şi să se întrerupă transmiterea ulterioară. Acest lucru se realizează prin identificarea promptă a contacţilor şi prin efectuarea unei anchete epidemiologice care să permită depistarea contacţilor şi testarea acestora. Din păcate, în acest moment, România se află în situaţia unei transmiteri comunitare, în care cea mai eficientă metodă de a reduce numărul celor infectăţi este respectarea regulilor de distanţare socială, de igienă, precum portul măştii în spaţii închise, la locul de muncă sau în mijloacele de transport în comun. Creşterea exponenţială a numărului de cazuri diagnosticate pozitiv duce, implicit, şi la creşterea numărului de cazuri severe care necesită asistenţă medicală de specialitate cu supraaglomerarea secţiilor de terapie intensivă. 
 

Click!Sănătate: Standardul de diagnostic în depistarea COVID-19 este RT- PCR. Ce ar trebui să ştie cititorii despre acest test?   

 
Tehnica RT-PCR este standardul de diagnostic pentru COVID-19 la nivel mondial. Nu este o tehnică nouă, fiind folosită de mai bine de 2 decenii în diagnosticul molecular, fiind ideală pentru detecţia şi cuantificarea în infecţii virale. 
 
Metodologia se bazează pe caracteristica fundamentală a complementarităţii catenelor de ADN, care permite recunoaşterea şi legarea specifică a catenei matriţă de ADN cu o ţintă (Primer), urmând ca fragmentul de interes să fie amplificat în milioane de còpii marcate fluorescent şi care sunt detectabile de un software specializat. 
 
Pe scurt, după recoltarea probei biologice într-un recipient cu un mediu special pentru patogeni virali, se efectuează izolarea ARN-ului viral din secreţia nazofaringiană (sau lavaj bronhoalveolar), urmată de conversia ARN-ului viral în ADN complementar, care permite hibridizarea prin complementaritate cu sondele virale specifice (fragmente scurte de ADN care se regăsesc doar în genomul viral). Ulterior, se efectuează reacţia PCR propriu-zisă care permite amplificarea exponenţială a fragmentului viral de interes în milioane de còpii care fiind marcate cu fluorocromi, vor elibera un semnal luminos translatabil în curbe de amplificare vizualizabile în timp real pe un grafic digital.  
 
Pentru un rezultat valid, este recomandat ca recoltarea secreţiei nazofaringiene să se efectueze nu mai devreme de 5 zile după contactul infecţios. De asemenea, transportul şi prelucrarea acesteia să respecte protocoalele în rigoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. 
 

Click!Sănătate: Care sunt avantajele RT- PCR? Dar dezavantajele?  

 
Avantaje: tehnică cu sensibilitate şi specificitate mare, uşor de efectuat de către personal calificat, permite analiza concomitentă a mai multor ţinte virale, permite analiza concomitentă a mai multor probe biologice (96 pacienţi într-o singură reacţie). Este o tehnică automatizată, cu risc minim de apariţie a erorilor umane.  
 
Printre dezavantaje: costuri ridicate, necesită un laborator de biologie moleculară şi personal calificat. 
 

Click!Sănătate: Cât de elocvente sunt testele rapide bazate pe detecţia de antigen? 

 
Testările rapide bazate pe detecţia antigenului viral au avantajul că oferă un rezultat în câteva minute, însă trebuie să specificăm faptul că testarea nu este una diagnostică şi că necesită confirmare fie prin testarea RT-PCR, fie prin detecţia serologică a anticorpilor virali specifici. Avantajul testărilor rapide este că se pot folosi chiar şi acasă sau pe tipul testării de tip „drive thru“, este puţin laborioasă, mai ieftină şi permite un screening populaţional relativ eficient într-o pandemie, însă are specificitate şi sensibiliate inferioare testărilor moleculare şi serologice. 
 

Click!Sănătate: Cum aflăm dacă am avut COVID-19 şi avem anticorpi? 

 
Răspunsul imun în COVID-19 este deocamdată departe de a fi elucidat. Majoritatea celor infectăţi au un răspuns robust imunologic. Este binecunoscut faptul că există o mare variabilitate a răspunsului imun în infecţia cu noul coronavirus, de la persoane aparent asimptomatice la pacienţi cu complicaţii severe respiratorii sau chiar deces. 
 
O parte din cei infectaţi nu sintetizează anticorpi specifici (Ig), iar la alţi pacienţi răspunsul serologic dispare în decurs de câteva săptămâni. Studiile epidemiologice efectuate până în prezent au relevat faptul că doar 20% din cei infecaţi au un titru al anticoprilor detectabili după câteva săptămâni de la infecţie. De asemenea, un alt studiu recent a relevat faptul că pacienţii trecuţi prin infecţia cu SARS-CoV2 cu seroconversie slabă sau chiar absenţa anticorpilor specifici au prezentat niveluri mari ale limfocitelor T activate în plasmă (celule capabile să identifice şi să distrugă celulele infectate prin recunoaşterea antigenului viral specific). 
 
Astfel, testarea anticorpilor specifici nu este relevantă decât în cazul celor care sintetizează aceste componente imune. Un test pozitiv cu un titru detectabil de anticorpi IgM este caracteristic unui răspuns imun imediat. Imunitatea de lungă durată este condiţionată însă de sinteza unui titru de anticorpi IgG protectori care să rămână în plasmă cât mai mult timp. Un test serologic negativ nu certifică absenţa infecţiei virale, la fel cum şi prezenţa anticorpilor plasmatici nu garantează un răspuns imun adecvat. 
 

Click!Sănătate: Cât de sigur este rezultatul testelor de anticorpi?   

 
Sensibilitatea şi specificitatea testelor serologice pentru determinarea răspunsului imun variază între 95 şi 98%. Ele au o anumită limita de detecţie, specificată pe buletinul de analize al pacientului. Dacă pacientul are un titru de anticorpi mic, există posibilitatea ca rezultatul testării să fie unul negativ. 
 

Click!Sănătate: Ce sunt anticorpii IgM şi IgG şi ce arată? 

 
IgM sunt anticorpi cu moleculă mare, care sunt sintetizaţi în primele câteva zile de la contactul infecţios, conferă doar un răspuns imun parţial, temporar şi nu trec bariera placentară. IgG sunt anticorpi care conferă imunitate de lungă durată şi care rămân în plasma pacientului câteva săptămâni post-contact infecţios sau, în unele cazuri, toată viaţă. Din păcate, în infecţia cu SARs-CoV2 sinteza anticorpilor, în special a celor de tipul IgG, este deficitară sau chiar absentă, motiv pentru care aceste persoane se pot reinfecta. 
 
Click!Sănătate: Vorbiţi-ne despre situaţiile în care se obţin rezultate fals pozitive şi fals negative la testele pentru COVID-19. 
 
Tehnologia RT-PCR se bazează pe complementaritatea ADN, având astfel o specificitate şi o sensibilitate analitică mare. Cu toate acestea, la fel ca pentru orice tehnologie moleculară, pot să apară rezultate fals-pozitive, respectiv fals-negative. Testul RT-PCR reprezintă statusul viral din momentul recoltării – el arată dacă pacientul este infectat sau nu în momentul prezentării la recoltare. Un rezultat negativ nu înseamnă că pacientul nu se poate infecta după plecarea din cabinet. În literatura de specialitate, pentru testarea RT-PCR în infecţia cu SARS-CoV2 au fost raportate rezultate fals pozitive pentru 3-5% din testele efectuate. Cel mai frecvent, un rezultat fals pozitiv este consecinţa contaminării probei cu noul coronavirus în momentul recoltării sau prelucrării acesteia. De asemenea, un rezultat fals-pozitiv poate să fie consecinţă unei reacţii încrucişate (cross-linked) cu un alt coronavirus pentru care are omologie mare. Rezultatele fals-negative au fost raportate în bazele de date curente că fiind întâlnite într-un procent relativ variabil, cuprins între 5-30%. Cele mai frecvente cauze pentru un rezultat fals-negativ sunt: prelevarea inadecvată a probei biologice, recoltarea probei biologice la timp scurt după contactul infecţios (înainte de ziua 5-7), mediul de transport sau transportul inadecvat al probei biologice, kit-uri sau reactivi neomologaţi, care pot genera produşi inhibitori ai reacţiei PCR,  personal de laborator neavizat. Rezultatul poate fi influenţat de stadiul de evoluţie a bolii: dacă încărcătura virală („cantitatea“ de virus prezentă în organism) scade sub limita de detecţie, rezultatul poate fi nedetectabil. 
 
 
 
 CV 
 
Dr. Andreea Catană 
 
Absolvent UMF Carol Davila (2015) 
 
Arii de interes medical: genetică medicală, oncogenetică, consiliere genetică 
 
● Medic primar genetică medicală  
 
● Şef lucrări disciplina genetică medicală, UMF Iuliu Haţieganu, Cluj 
 
● Doctor în medicină   
 
Competenţe 
 
● Consult şi consiliere genetică în boli monogenice, sindroame cromozomiale, afecţiuni cu componentă genetică ereditară  
 
● Consiliere genetică în cancere ereditare 
 
● Competenţe investigaţii laborator, biologie moleculară   
 
● Interpretare investigaţii biologie moleculară cu asocieri genotip-fenotip.