Terapia cu ultrasunete - folosită des, dar fără dovezi ştiinţifice

1 2 jpg jpeg

Folosirea sunetelor pentru tratarea unor probleme articulare sau musculare este cunoscută sub numele de terapia cu ultrasunete. Cum se aplică şi ce riscuri implică?

Terapia cu ultrasunete a fost folosită încă din anii '50 pentru tratarea tendinitelor sau bursitelor, iar în anii '80 se utiliza pentru tratamentul pietrelor de la rinichi. În prezent, deşi nu are dovezi de eficacitate constatate ştiinţific, acest gen de tratament e utilizat mai ales pentru a trata durerile cronice şi a vindeca anumite ţesuturi: dureri de umăr, probleme ale ligamentelor,fracturi ale gleznelor sau gambelor, rupturi musculare, rigiditate articulară sau sindromul de tunel carpian.

Expunerea în mod repetat la ultrasunetele de joasă frecvenţă nu este periculoasă şi NU are un efect cumulativ, ca în cazul radiţiei ionizante (razele X, gamma), de exemplu, unde efectul se cumulează şi pacientului îi poate creşte riscul de cancer.

Terapia cu ultrasunete se aplică prin încălzire profundă şi cavitaţie

Cele două metode prin care este aplicat tratamentul cu ultrasunete sunt încălzirea profundă a ţesutului şi cavitaţia. Prin încălzire, se creşte circulaţia în zona respectivă. Teoretic, acest lucru ar putea micşora durerea şi grăbi vindecarea, îmbunătăţind flexibilitatea muşchilor şi restaurând capacitatea de mişcare normală. A doua metodă, cavitaţia, înseamnă folosirea ultrasunetelor pentru contracţia şi expansiunea bulelor de gaz microscopice din jurul ţesutului afectat. Acest lucru poate ajuta la grăbirea vindecării zonei. Cavitaţia este o metodă utilizată şi la saloanele cosmetice, în procesele de slăbire.

Cum se procedează

Terapeutul aplică un gel pe zona afectată şi plimbă transductorul înainte şi înapoi de mai multe ori. Terapia cu ultrasunete dureză aproximativ 10 minute şi se face o dată pe zi. În anumite afecţiuni, o şedinţă poate ajunge la 40 de minute. Tratamentul are efect miorelaxant şi de refacere osoasă.

Care sunt riscurile terapiei cu ultrasunete

Acest tip de tratament este considerat sigur, dacă este administrat de către terapeuţii specializaţi (în general, fizioterapeuţi). Terapia cu ultrasunete nu se aplică pe răni deschise, nu este indicată femeilor însărcinate şi nici persoanelor cu bypass coronarian. De asemenea, este contraindicată persoanelor cu boli cardiovasculare, afecţiuni ale pielii, tumori de natură benignă sau malignă.

Datorită faptului că nu implică riscuri, terapia cu ultrasunete este folosită pe scară largă, deşi ştiinţa nu i-a demonstrat eficacitatea. De exemplu, un studiu din 2014, efectuat pe 60 de persoane cu osteoartrită, a arătat că, după terapia cu ultrasunete, aceşti pacienţi nu au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte mişcările articulaţiilor sau scăderea durerilor asociate. Specialiştii recomandă ca terapia cu ultrasunete să fie folosită ca adjuvant pe lângă alte tratamente, de regulă medicamentoase. În continuare se fac cercetări privind potenţialele aplicabilităţi ale terapiei cu ultrasunete pentru diverse probleme de sănătate.

Citeşte mai multe despre terapia cu ultrasunete:

Avantajele terapiei cu ultrasunete

Ce este şi cum se tratează spondiloza cervicală