Studiu: La pacienţii cu COVID-19 asimptomatici, proporţia celor care dezvoltă anticorpi poate fi mai mică
Testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic a infecţiei acute cu noul coronavirus, aceştia apărând aproape simultan cu anticorpii IgGsau fiind absenţi, se arată într-un studiu recent al specialiştilor români.
Studiul - realizat de MedLife în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucurea – a fost lansat la începutul lunii mai şi îşi propune să urmărească evoluţia apariţiei anticorpilor pe o perioadă de 7 luni, concluziile finale urmând să fie anunţate la sfârşitul acestui an.
Până în momentul de faţă, studiul a fost derulat pe un eşantion de 148 pacienţi confirmaţi pozitiv prin testul RT-PCR, aflaţi în etape diferite ale testărilor pentru anticorpi, fiind prelevante 294 de probe care fac obiectul analizei realizată de echipa de cercetare MedLife, în colaborare cu Insitutul Naţional de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina.
Rezultatele preliminare au la bază trei metode serologice de testare pentru anticorpi: Chemiluminiscenţa pentru determinarea anticorpilor IgG, ECLIA pentru determinarea anticorpilor totali şi ELISA pentru determinarea anticorpilor IgG şi IgM.
Serologia IgM nu este utilă în diagnosticarea infecţiei acute cu virusul SARS-CoV-2. Între cele trei metode de detectare a anticorpilor nu sunt diferenţe semnificative.
Concluziile preliminare ale cercetării indică faptul că testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic, aceştia dezvoltându-se aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenţi în unele cazuri. Astfel, spre deosbire de alte infecţii, unde apariţia anticorpilor IgM este timpurie şi atestă o infecţie acută, testările având şi capacitate de diagnostic, în cazul COVID-19 s-a remarcat o apariţie mai târzie a acestui tip de anticorpi.
“Între cele trei metode nu sunt diferenţe semnificative. Serologia IgM nu poate fi folosită pentru diagnosticul infecţiei acute, deoarece aceşti anticorpifienu apar, fieapar odată cu IgG. Anticorpii IgG au apărut mai devreme la pacienţii de la Matei Balş (fiind prezenţi la vizita 0, la internare), faţăde pacienţii de la Colentina (la vizita 1, 7 zile), diferenţa fiind explicatăfie de severitea bolii (anticorpii au apărut mai târziu sau deloc la asimptomatici), fie pentru că pacienţii internaţi la Matei Balş au avut o evoluţie mai îndelungatăînaintea internării.Analiza detaliată a datelor va confirma una sau cealaltă dintre ipoteze”, a spusdr. Cristian Băicuş,medic primar medicină internă, Spitalul Clinic Colentina, şeful Secţiei Medicală II, Profesor universitar UMF Carol Davila, Bucureşti.
Deşi nu s-a realizat analiza în funcţie de forma clinică (asimptomatic, uşoară, medie, severă), sunt şanse ca la pacienţii asimptomatici proporţia celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică.
Până în prezent au fost prelevate între două şi patru probe de la subiecţii implicaţi în studiu, în diferite etape ale evoluţieisimptomatologiei. Astfel, s-a observat că detectarea anticorpilor IgG este mai puţin probabilă la pacienţii aflaţi în apropierea momentuluidebutului simptomelor, în timp ce pacienţii care prezintă simptomatologie de cel puţin 14 zile au dezvoltat anticorpi în proporţie de 86%.
„Testările realizate până acum ne-au arătat o variaţie a prezenţei anticorpilorîn funcţie de momentul testării în raport cu debutul simptomelor. Analizând pacienţii înrolaţi atâtcu simptomatologie uşoară,medie,cât şi severă, cu o durată a simptomelor cuprinsă între o zi şi 73 de zile, am remarcat că 22,5% dintre pacienţii care au avut simptome mai puţin de 7 zile au dezvoltat anticorpi IgG, procentul crescândla 69,5%, în cazul pacienţilor cu durata simptomatologiei între 7 şi 14 zile şi ajungând la 86% pentru pacienţii care au prezentat simptomatologie de mai mult de 14 zile. În privinţa anticorpilor de tip IgM, cel mult 39% dintre pacienţii, cu durata simptomatologiei între 7 şi 14 zile, au avut testul pozitiv. Proporţia rezultatelor IgG (pozitive sau negative) concordante a fost cea mai mare pentru chemiluminiscenţă şi ELISA. Urmează să analizăm datele colectate în funcţie de forma clinică de boală”,a adăugat Conf. Dr. Adriana Hristea, investigator principal al studiului la Insitutul Matei Balş, medic primar boli infecţioase, şef secţie Adulţi 4.
Sensibilitatea testelor pentru identificarea anticorpilor IgG este bună la pacienţii cu durata simptomelor mai mare de 14 zile.