Sistemul imunitar este influenţat, în mare măsură, de ceea ce mâncăm. Nu numai vitaminele şi mineralele sunt aliaţii imunităţii, ci şi proteinele şi probioticele.

Putem da o „mână de ajutor” imunităţii printr-o alimentaţie care să includă cât mai multe substanţe nutritive despre care se ştie că pot susţine funcţiile sistemului natural de apărare.

 

PROTEINELE

Sunt esenţiale pentru producerea celulelor imunitare. Una dintre posibilele cauze pentru care infecţiile sunt mai frecvente în ţările sărace este aliementaţia săracă în proteine. Carnea, brânzeturile şi ouăle sunt surse de aminoacizi, necesari pentru sinteza proteinelor. Este bine să consumi carne slabă, pentru că grăsimea de origine animală poate scădea rezistenţa în faţa bacteriilor. Dacă ai răcit, consumă cât mai des supă de pui. În afara faptului că te hidratează, supa conţine cisteină, un aminoacid care ajută la eliminarea secreţiilor nazale.

 

VITAMINA C

Stimulează producţia de globule albe şi prelungeşte funcţionalitatea acestora, lucru important în prevenirea infecţiilor. De asmenea, această vitamină ajută corpul să lupte mai uşor cu răceala şi gripa. Este indicat să procurăm vitamina C din surse naturale (citrice, broccoli, roşii, ardei, varză, conopidă), nu din suplimente.

 

ZINCUL  

Este unul dintre cele mai importante oligoelemente pentru susţinerea funcţiilor sistemului imunitar. Infecţiile urinare, răceala şi gripa pot fi puse pe seama carenţei de zinc. Acest mineral este prezent în ficat, brânză, carne, lapte şi peşte.

 

SELENIUL

Este un mineral necesar pentru stimularea producţiei de celule ale sistemului imunitar. Studiile au arătat că persoanele infectate cu HIV au un nivel mai mic al acestui mineral. Alte cercetări au arătat că seleniul poate inhiba replicarea acestui virus. Ouăle, ficatul de vacă, fasolea, lintea şi brânza sunt surse de seleniu.

 

MAGNEZIUL

Induce un răspuns imunitar mai bun în faţa infecţiilor virale, stimulează formarea anticorpilor şi are acţiune antialergică şi antiinflamatoare. Sursele alimentare de magneziu sunt bananele, curmalele, cacaua, laptele, nucile şi fasolea.

 

ACIZII GRAŞI OMEGA-3

Sunt implicaţi în susţinerea imunităţii prin creşterea activităţii fagocitelor, celule albe care distrug prin digerare elementele nocive corpului. Somonul, sardinele, avocado şi uleiul de nuci şi de soia sunt surse de acizi graşi Omega-3.

 

Mizează pe probiotice!

 

Imunitatea este influenţată, în mare măsură, de flora intestinală, care poate fi dezechilibrată de unele antibiotice. În acest caz, sunt recomandate probioticele. Acestea sunt microorganisme vii, care asigură echilibrarea nivelului de bacterii benefice din flora intestinală. Cunoscute şi ca bacterii „bune”, ele contribuie la absorbţia elementelor nutritive din alimente, întăresc imunitatea şi sunt indicate ca adjuvante în tratamentele cu antibiotice. Prezente în iaurt, în chefir şi în produse fermentate din lapte, probioticele sunt disponibile şi sub formă de suplimente. Există pe piaţă o varietate de iaurturi, însă nu toate sunt probiotice. Sortimentele cu arome de fructe sau cele care au un termen de valabilitate mai mare de 10 zile nu sunt probiotice. De asemenea, iaurturile probiotice nu trebuie să conţină coloranţi, lapte praf reconstituit, agenţi de îngrăşare, glucoză sau fructoză. Cele mai indicate sunt cele care conţin bifidobacterii, care reglează microflora intestinală.  

 

Zahărul, inamicul globulelor albe

 

Excesul de dulciuri dăunează imunităţii. Potrivit unui studiu al specialiştilor americani, 100 g de zahăr, echivalentul a 3 linguriţe, scade semnificativ capacitatea globulelor albe de a distruge bacteriile în următoarele 5 ore.

 

Sfaturi de care să ţii cont

 

·        Include cât mai des în meniu ciupercile. Acestea conţin aminoacizi precum glutamatul şi glicogenul, care au acţiune imunostimulatoare.

·        Consumă fructe şi legume cât mai colorate. Pigmenţii care dau culoare vegetalelor au acţiune antioxidantă, ajutând corpul să fabrice celule imunitare.

·        Morcovii cruzi trebuie consumaţi cel puţin de două ori pe săptămână, ca atare, în salate sau sub formă de suc. Ei conţin betacaroten, pe care corpul îl transformă în vitamina A. Aceasta fortifică sistemul imunitar şi pe cel digestiv.

 

CASETĂ SPECIALIST

Dr. Adrian Copcea, medic specialist nutriţionist-diabetolog, Centrul Medical Asteco Cluj-Napoca 

 

Alimentaţia influenţează major sistemul imunitar. O nutriţie nesatisfacătoare nu asigură efectiv componentele esenţiale imunităţii (proteine, grăsimi, vitamine, minerale) sau chiar poate consuma din resursele biologice ale organismului în alte procese metabolice, uneori orientate împotriva propriilor ţesuturi. Alimentaţia cu exces de dulciuri, grăsimi industriale şi săracă în vitamine, de exemplu, poate orienta o parte din arsenalul antiinflamator înspre vasele sangvine sau poate favoriza procese autoimune ori de apărare împotriva unor componente nutriţionale, de pildă, unii alergeni alimentari lăsând insuficiente resurse pentru „lupta” cu alţi agresori, precum cei infecţioşi.