Dependenţa de cofeină. Este cel mai utilizat drog de pe Terra fiind prezentă în cafea, ceaiuri, sucuri, analgezice, ciocolată, băuturi şi alimente „energizante”.

Dependenţa de cofeină. ”Cofeina este absorbită în intestine, apoi călătoreşte spre creier, unde stimulează activitatea celulelor cerebrale, astfel încât să nu mai resimţim senzaţia de oboseală. Consumul regulat de cofeină modifică foarte uşor chimia creierului, iar băutorul de cafea are nevoie de creşterea dozei pentru că organismul se obişnuieşte si cere mai mult”, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Efectele negative ale cofeinei nu sunt recunoscute, deoarece este un drog acceptat din punct de vedere social, integrat în obiceiurile şi în rutinele noastre.

”Consumul ocazional de cofeină nu este periculos, însă consumul frecvent poate produce efecte negative. Studiile arată că mai bine de 50% din consumatorii de cofeină întâmpină dificultăţi de reducere sau renunţare la acest drog. Dacă se întrerupe brusc consumul de cafea, creierul rămâne fără combustibil şi apare senzaţia de oboseală, care te determină să bei cafea din nou. Riscul de a deveni dependent de cafea ţine de factori diverşi, de la cei de natură genetică, la cei de natură socială. Din păcate, în acest moment nu se ştie exact cât timp îi ia unui organism să devină dependent de cafea”, afirmă dr. Petronela Nechita.

Dependenţa de cofeină. Care sunt simptomele

Primele simptome care apar în cazul întreruperii consumului de cofeină sunt: durerea de cap, senzaţia de oboseală, scăderea capacităţii de concentrare, iritabilitatea şi starea depresivă. De asemenea, pot apărea senzaţii de greaţă şi dureri musculare. ”Aceste simptome apar la 10 - 12 ore după întreruperea consumului şi pot persista 2-3 zile”, consideră medicul psihiatru de la „Socola”.

Palmele umezite, bătăile intense ale inimii, agitaţia, irascibilitatea, toate acestea sunt semne care indică faptul că aţi consumat o doză prea mare de cofeină. „Ca urmare a creşterii ritmului cardiac şi respirator, creierul este privat de oxigenul necesar pentru gândirea calmă şi raţională”, mai spune dr. Petronela Nechita.

Dependenţa de cofeină. Un studiu realizat la Baylor College of Medicine relevă faptul ca două molecule ce se regăsesc în boabele de cafea, cafestol şi kahweol, produc o creştere a colesterolului. ”Mai mult, prea multă cofeină duce la creşterea tensiunii arteriale şi la creşterea frecvenţei respiraţiei. Cofeina afectează calitatea somnului. Administrarea zilnică de cafea poate modifica ciclul de somn, cauzând tulburări de somn nocturn şi somnolenţă pe perioada zilei”, precizează medicul de la Institutul de Psihiatrie „Socola” Iaşi.