România este clasată pe locul al treilea în Europa la obezitatea infantilă, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În acest secol, obezitatea a cunoscut o prevalenţă egală sau mai mare comparativ cu malnutriţia şi bolile infecţioase, conform OMS. Drept urmare, în lipsa unor măsuri drastice de prevenţie şi tratament, se estimează că, în anul 2025, peste 50% din populaţia lumii va fi obeză.

Obezitatea este o afecţiune care presupune o creştere exagerată a greutăţii corporale, a cărei cauză de apariţie este acumularea unei cantităţi mari de grăsime în ţesutul subcutanat şi în jurul organelor interne. Obezitatea infantilă poate fi  cauzată de doi factori principali: o dietă nesănătoasă (cu mult prea bogată în zaharuri şi grăsimi faţă de necesitatea reală a organismului unui copil) şi lipsa exerciţiului fizic. Alţi factori cauzatori, mai rar întâlniţi, pot fi sindromul genetic Prader - Willi, hipotiroidismul şi sindromul Cushing. 

Efectele obezităţii asupra organismului copilului sunt importante, având capacitatea de a marca destul de puternic ducerea unei vieţi normale: pot apărea probleme osoase şi de articulaţii (ca de exemplu deformarea picioarelor), hipertensiune craniană benignă (care se manifestă prin dureri de cap şi tulburări de vedere), hipoventilaţie (care poate duce la apariţia sforăitului sau infarctului miocardic), boli ale vezicii biliare, sindromul ovarelor polichistice, tensiune arterială crescută. Implicaţiile psihologice ale tuturor acestor modificări sunt enorme, obezitatea lăsându-şi amprenta asupra vieţii de copil/adolescent. Izolarea faţă de ceilalţi indivizi şi, implicit, depresia , sunt cele mai des întâlnite situaţii ce apar din cauza fenomenului de bullying specific vârstei şi situaţiei. 

 „Cauzele apariţiei obezităţii încă de la vârste fragede sunt , în principiu, legate de reducerea la maximum a timpului alocat exerciţiilor fizice, atât în instituţii (grădiniţe, şcoli, licee), cât şi în timpul liber petrecut cu familia şi prietenii. Această greşeală apare din cauza lipsei de implicare a autorităţilor în prevenirea obezităţii încă din copilărie, dar şi din cauza unui stil de viaţă defectuos pe care familia îl abordează. De asemenea, lipsa colaborării părinţi-medic nutriţionist şi abordarea unei diete drastice pentru propriul copil este o altă greşeală majoră, care nu va duce la rezultate favorabile schimbării stilului de viaţă deja impus copilului. Schimbările de dietă se fac treptat, cu participarea tuturor membrilor familiei, astfel încât exemplele să întărească regula“, spune dr. George Sireţeanu, medic specialist chirurgie generală şi chirurgie bariatrică. 

 Lipsa informaţiei şi a educaţiei sanitare şi comoditatea dusă la extrem conduc părinţii spre hotărârea de a oferi copiilor atât sucuri acidulate şi pline de zahăr, cât şi alte alimente total nepotrivite alimentaţiei unui copil, fără a se gândi la consecinţele pe termen lung. Prezentul este mult mai important, copilul fiind „recompensat“ sau „păcălit“ pe moment cu ajutorul sucurilor şi al dulciurilor. 

Obezitatea infantilă este un factor predictibil pentru o viaţă de adult obez. Comorbiditaţile care îşi fac apariţia încă din copilărie vor urma individul şi în viaţa adultă. Printre acestea , cele mai întâlnite sunt: diabetul, cardiopatia, pancreatita, probleme ale ficatului, calculii biliari, apneea în somn sau problemele ortopedice. O abordare preventivă şi o dietă corectă ar putea reduce posibilitatea apariţiei obezităţii încă din copilărie, scăzând rata acestei afecţiuni în viaţa adultă.