Riscurile şi avantajele naşterii în apă

1 3 jpg jpeg

Naşterea în apă necesită pregătire anterioară. Viitoarea mămică trebuie să urmeze cursuri din luna a cincea, când învaţă să respire corect, să se încordeze şi să se relaxeze. Acestea sunt completate de cele mai multe ori şi de exerciţii de gimnastică. Cu două-trei săptămâni înainte trebuie să aibă loc o discuţie între mămică şi medic sau moaşă, care îi va explica acesteia cum va decurge travaliul.

În România, procedura nu este decontată de stat şi costă cel puţîn o mie de euro. Naşterea se face în bazine speciale, iar apă trebuie să întrunească anumite condiţii. Doar câteva clinici din Timişoara, Braşov, Constanţa şi Botoşani oferă astfel de servicii.

“Apa la o anumită temperatură este un mediu în care durerea din timpul travaliului se poate reduce foarte mult. Se consideră că pentru bebeluş este o naştere mai blândă. Numai femeile care au avut o sarcină fără riscuri pot naşte în apă” a declarat Vania Limban, moaşă naşteri în apă de peste 10 ani, la Antena 1.

“Statul asta în apă poate să mascheze anumite dureri sau poate o ruptură uterină să o mascheze. Câteodată ştim cu toţii, că femeia are nevoie de o epiozotemie, şi lucrul asta e mai greu de realizat în apă. La fel şi după ce s-a născut copilul. Copilul iese şi poate să înghită acel lichid în care naşte mama, chiar dacă la început este o apă sterilă, după aia nu mai e sterilă”, spune medicul Cristian Posea, de la Spitalul Cantacuzino.