Revascularizarea în boala arterială periferică, o metodă de evitare a amputaţiei

1 angiograf 1 jpg jpeg

Boala arterială periferică este cauzată de îngustarea sau blocarea arterelor care duc sângele oxigenat către membrele inferioare ale corpului. De obicei, arterele se îngustează treptat, iar de la un anumit grad de îngustare, fluxul de sânge către picior este limitat. Drept urmare, apar manifestări clinice precum picioare reci, durere la mers (la un anumit număr de paşi), scăderea progresivă a numărului de paşi pe care pacientul îi poate face, dureri de repaus, răni care nu se mai vindecă sau se vindecă cu dificultate.

Această boală afectează, în principal, persoanele vârstnice, fumătorii şi persoanele care suferă de diabet. De ce sunt diabeticii mai predispuşi să dezvolte această afecţiune?

"La pacienţii diabetici există un conglomeratde evenimente patologice ce se pot produce simultan şi pot determina îngustare treptată sau bruscă, până la oprire, a fluxului sanguin, punând în pericol viabilitatea ţesuturilor de la nivelul membrelor inferioare. Pacientul diabetic prin definiţie prezintă o stare de inflamaţie generalizată la nivelul organismului şi această inflamaţie reprezintă o agresiune permanentă la nivelul vaselor arteriale, agresiune care favorizează ateroscleroza exprimată prin depunerea de colesterol şi ţesut fibrotic în peretele arterial. De asemenea, la pacientul diabetic există o stare cronică de hipercoagulabilitate şi vasoconstricţie, care asociată cu afectarea neurologică din cadrul diabetului creează premisele apariţiei bolii arteriale periferice la nivelul membrelor inferioare” arată dr. Andrada Bogdan, Medic Specialist Cardiologie, Cardiologie Intervenţională în cadrul Spitalului Clinic Sanador.  

De asemenea, boala arterială periferică are o evolutie mult mai agresivă atunci când doi factori de risc sunt combinaţi, spre exemplu fumatul şi diabetul.

Diagnosticul bolii se pune în urma unei evaluări clinice la care se adaugă vizualizarea arterelor, ce relevă anatomia bolii. „Standardul de aur pentru vizualizarea arterelor este arteriografia membrelor inferioare, o manevră minim invazivă, cu riscuri minime şi beneficii maxime. Investigaţia se face sub anestezie locală, în cele mai multe cazuri pe la mână, prin abordul arterei radiale, ajungând  până la nivelul aortei abdominale, vasul principal al organismului, şi acolo unde el se bifurcă şi furnizează vascularizaţia membrelor inferioare, se injectează substanţă de contrast, care evidenţiază vasele efectuându-se o vizualizare a arterelor până la nivel distal.”explică dr. Bogdan. Această investigaţie îi aratămedicului sediul îngustărilor şi obstrucţiilor, şi atitudinea terapeutică ce poate fi adoptată pentru a se interveni în salvarea piciorului.

În cadrul Departamentului de Cardiologie Intervenţională al Spitalului Clinic Sanador, arteriografiile se fac cu 2 angiografe de ultimă generaţie: Philips Azurion 7 cu 20” Flat Detector şi Siemens ArtisZee.

Angiograful Philips Azurion 7 cu 20” Flat Detector face parte din aparatura de ultimă generaţie de platformă terapeutică ghidată imagistic, asigurând o reducere a dozei de iradiere cu 50% în domeniul cardiologiei şi cu 70% în domeniul vascular şi o înaltă calitate a imaginii. Datorită calităţii imaginii şi a preciziei cu care se poate desfăşura actul intervenţional în cardiologie intervenţională, echipamentul deschide noi posibilităţi de tratament minim-invaziv pacienţilor cu boală arterială periferică.

Odată confirmată existenţa bolii, există 3 atitudini terapeutice care se pot aplica, în funcţie de gravitatea ei. Astfel, pacientul poate avea doar indicaţie de tratament medicamentos, poate fi revascularizat sau, în cazul în care vorbim de un stadiu avansat, în care revascularizarea nu mai este posibilă, pacientul se îndreaptă către amputaţia membrului afectat. În oricare din cele 3 variante, pacientul este sfătuit să îşi modifice stilul de viaţă, mai ales să renunţe la fumat, să aibă o alimentaţie corectă şi să facă mişcare.

Revascularizarea este o etapă extrem de importantă în tratamentul boliiarteriale periferice. Se poate face în 2 modalitaţi: chirurgical sau minim invaziv, de către cardiologul intervenţionist. Indiferent de tipul de intervenţie, ţinta este acceaşi: redarea fluxului de sângela nivelul piciorului. „Chirurgul poate interveni la nivelul arterelor membrelor inferioare în general pentru boala prezentă pânăla nivelul genunchiului, efectuând plastii arterialesau bypass-uri, montare de conducte ce sar peste îngustările, ocluziile arteriale. Tratamentul de revascularizare intervenţional,atunci când este nevoie, se poate efectua şi sub genunchi. Metodele cardiologiei intervenţionale sunt complementare chirurgiei. În Spitalul Clinic Sanador, noi, cardiologii intervenţionişti, împreună cu echipa chirurgicală, încercăm să oferim pacienţilor o revascularizare la nivelul membrului inferior cât se poate de completă. Avem din ce în ce mai mulţi pacienţi la care facem ceea ce noi numim proceduri hibride: în cazul îngustărilor sus situate, cardiologul intervenţionist pune stent, apoi chirurgul intervine şi efectuează plastie de arteră femurală. Sau invers, în cazul unor îngustări la nivelul genunchiului sau sub genunchi, chirurgul intervine primul, cât poate de mult, după care cardiologul intervenţionist coboarăspre picior pentru a oferi un maximum de flux de sânge către distalitate”, explică dr. Andrada Bogdan.

Astfel de metode moderne de tratament contribuie la evitareaamputării membrului afectat, atitudine terapeutică ce ar trebui aplicată doar în caz extrem. Dr. Bogdan menţionează că, „în România, arteriografia membrelor inferioare nu a intrat în rutina obligatorie la pacienţii cu suspiciune de boală arterială periferică. Un diagnostic corect şi complet creează premisele unui maxim de tratament posibil în vederea tratării bolii arteriale periferice la nivelul membrelor inferioare, astfel încât ar trebui sănu se efectueze amputaţie fără arteriografie prealabilă, cu excepţia situaţiilor în care ţesutul distal şi-a pierdutcomplet viabilitatea şi practic necroza este atât de extinsă încât revascularizarea nu mai poate evita gestul chirurgical de amputatie, iar pacientul este într-o situaţie urgentă. Altfel, scad şansele ca pacientul să primească un diagnostic corect, urmat de terapia potrivită”.