Pielea este una din primele părţi ale organismului nostru care ne semnalează prezenţa unei boli sau ne arată efectele unui stil de viaţă nesănătos - prin uscăciune, iritaţii, descuamare sau infecţii. Este bine să ştii când e cazul să reacţionezi la semnale şi să apelezi la un medic dermatolog.

Pielea se regenerează continuu pe parcursul vieţii, un proces care încetineşte însă odată cu vârsta. Pe lângă protecţia corpului, pielea are şi funcţia de a ajuta la reglarea temperaturii acestuia. Când vasele de sânge de la suprafaţa pielii se dilată, se pierde mai multă căldură, iar când vasele de sânge se contractă, căldura corpului se conservă.
Pielea conţine şi multiple terminaţii nervoase senzoriale, care pot detecta atingerile uşoare, presiunea prelungită, răceala, căldura sau durerea. Când ţesutul este afectat sau rănit sunt stimulaţi receptorii durerii, care eliberează substanţe chimice ce determină iritarea şi inflamarea pielii.
Este bine să luăm în serios orice semnal pe care ni-l transmite pielea. Dacă nu este vorba de o tăietură uşoară sau de coşuri superficiale, o consultaţie la medicul dermatolog este întotdeauna utilă, pentru că tratamentul e specific fiecărei boli în parte.

Arsurile, cicatricile şi crăpăturile

Arsurile
Pielea încălzită la mai mult de 49 °C se va arde. Arsurile sunt clasificate astfel: de gradul 1, de gradul 1 şi 3, ultima fiind cea mai serioasă. Cele de gradul 2 sau 3 afectează peste 10% din suprafaţa corpului, iar efectul poate fi şocul clinic, cu pulsul crescut şi tensiunea scăzută.
Arsurile pot apărea şi în urma contactului cu chimicalele sau curentul electric. Cu excepţia arsurilor superficiale, toate arsurile trebuie văzute de medic.
Cicatricile cheloide
O cicatrice cheloidă este o zonă de ţesut tare de pe o cicatrice, care se formează din cauza unei producţii excesive de colagen de către pielea rănită. Se recomandă vizita la dermatolog.
Crăpăturile
Spălatul frecvent cu săpun şi contactul cu chimicalele din unele produse de curăţenie pot afecta stratul cornos exterior al pielii, provocând crăparea excesivă a acesteia. Pentru a calma pielea crăpată a mâinilor, usucă-le cu grijă şi foloseşte o cremă de mâini fără parfum.
Când speli vase sau haine sau când utilizezi chimicale sau înălbitori, e bine să foloseşti mănuşi de protecţie. Dacă ai luat toate aceste măsuri, dar pielea rămâne în continuare crăpată, atunci e cazul să consulţi urgent un dermatolog.

Bolile inflamatoare

Bolile inflamatoare ale pielii provoacă de obicei roşeaţă, umflături, mâncărimi. Iată câteva dintre ele:
• Dermatita – termenul cuprinde mai multe feluri de iritaţii ale pielii, provocate uneori de alergii
• Eczeme – piele cu cruste solzoase, mâncărime şi posibile băşici
• Psoriazis – pete roşii îngroşate la suprafaţa pielii, cu coji albe
• Seboree – formă de dermatită ce produce iritaţie solzoasă, cu mâncărime
• Lichenul plan – o boală de piele cu mâncărimi şi pustule violacee.

Infecţiile

Pielea este vulnerabilă la infecţii bacteriene, care pot provoca probleme. Acestea pot fi:
• Furuncule – pustule inflamate
• Abcese – o acumulare de puroi
• Impetigo – o infecţie contagioasă, care produce vezicule ce apar cel mai des în jurul nasului şi a gurii

Infecţiile virale care pot afecta pielea sunt:

• Negi – o excrescenţă cornoasă, benignă
• Herpes – o inflamaţie cauzată de virusul herpex simplex
• Herpes zoster – o fomă recurentă dureroasă de varicelă
• Pitiriazis rozat – o iritaţie roz, uşoară, care afectează trunchiul, braţele, şi coapsele

Infecţiile fungice pot duce la:

• Infecţii cu tinea – leziuni de formă rotundă, cu mâncărime
• Micoza piciorului – zone cu mâncărimi intense, de obicei între degetele picioarelor
Modificările aluniţelor şi depigmentarea cutanată
• Aluniţa este un semn maroniu pe piele, cunoscută ca nev pigmentat. Când o aluniţă prezintă modificări de formă, culoare sau sângerează, trebuie mers la medic.
• Pielea îşi poate pierde pigmentul pe anumite zone, iar boala se numeşte vitiligo.
Dr. Gabriela Albu - medic specialist dermatologie, dermatoestetică şi boli infecţioase, www.bestskin.ro
Aveţi aluniţe? Consultaţi un specialist dermatolog când: o aluniţă vă deranjează din punct de vedere estetic, când prezintă modificări (în dimensiuni sau culoare) sau când sângerează. În acest caz, se recomandă un control dermatoscopic.
Am auzit (şi nu de puţine ori!) pacienţi refuzând excizia aluniţelor cu probleme din cauza credinţei greşite că deranjarea aluniţelor poate înrăutăţi situaţia.
Din punct de vedere medical, nu deranjăm nicio aluniţă, medicii excizează complet nevul (aluniţa) care nu arată bine şi întotdeauna supun leziunea excizată unui examen histopatologic.