În ce situaţii este nevoie de un RMN

1 2 jpg jpeg

Imagistica prin rezonanţă magnetică, mai des cunoscută ca RMN (rezonanţă magnetică nucleară) foloseşte unde magnetice şi radio pentru a crea imagini de înaltă rezoluţie ale ţesuturilor şi organelor, care pot fi vizualizate pe un computer. Spre deosebire de alte tehnici de imagistică medicală, nu presupune expunerea la raze X sau la alte forme de radiaţii dăunătoare.

De asemenea, imaginile produse prin scanarea RMN sunt foarte precise şi permit diagnosticarea a numeroase afecţiuni prin vizualizarea până în cele mai mici detalii a nervilor, structurilor vasculare fine, tumorilor sau a leziunilor. Prin RMN poate fi examinat întregul corp sau doar o anumită parte a corpului. Pentru unele examinări sunt folosiţi agenţi de contrast, care măresc precizia imaginilor.

Utilă în oncologie şi nu numai

- Rezonanţa magnetică este folosită adesea în oncologie, pentru diagnosticarea cancerului, pentru a evalua evoluţia unei tumori sau a găsi metastaze.

- Un RMN al creierului poate fi făcut pentru depista o multitudine de afecţiuni, deoarece oferă imagini clare ale schimbărilor subtile din ţesuturi.

- Vasele de sânge din sistemul circulator, pot fi, de asemenea, examinate, chiar şi fără substanţă de contrast. Este foarte util în diagnosticul accidentelor vasculare cerebrale, în depistarea şi localizarea trombozelor, a anevrismelor şi a altor afecţiuni vasculare.

- Un RMN cardiac poate oferi imagini detaliate despre grosimea şi dimensiunea pereţilor camerei inimii, despre deteriorarea ţesutului inimii după un atac de cord sau despre o eventuală malformaţie congenitală.

- Este modalitatea imagistică preferată şi pentru examinarea articulaţiilor.

- Această metodă de investigaţie este folosită şi pentru a examina organele abdominale - ficat, rinichi, splină etc. -, pe cele genitale - prostată, uter, ovare, testicule - şi sânii.

- Printr-un RMN, se depistează afecţiuni ale coloanei vertebrale.

- Oferă posibilitatea vizualizării nervului optic, a urechii interne şi a sinusurilor.

Când nu este indicat

- Dacă eşti gravidă, în primele 12 săptămâni de sarcină;

- Dacă ai un stimulator sau un defibrilator cardiac implantabil;

- Dacă ai un implant sensibil sau cu părţi metalice (de ex. valvă cardiacă metalică, clip vascular, corp străin intraocular, implant cohlear etc.);

- Dacă ai o proteză sau alte aparate instalate în membre, genunchi, şolduri (tije metalice sau şuruburi).

- Dacă suferi de claustrofobie. În acest caz, ţi se poate prescrie un medicament care să te ajute să te relaxezi.