Hemoragiile digestive sunt pierderi de sânge care pot să apară în orice segment al aparatului digestiv. Sângerarea este declanşată de o boală mai mult sau mai puţin gravă şi diferă ca intensitate şi durată. Deseori, de calitatea tratamentului şi de rapiditatea cu care este administrat depinde chiar supravieţuirea bolnavului.

Hemoragia, care înseamnă pierdere de sânge, poate fi externă şi vizibilă sau internă, adică sângerarea se produce în interiorul unui organ, a unui muşchi sau a unei cavităţi a corpului. În cadrul hemoragiei digestive, sângerarea poate să apară în orice segment al tubului digestiv - esofag, stomac, duoden, intestin subţire sau colon. În acest caz, eliminarea sângelui se face fie pe gură, prin vomă, fie prin scaun.

În funcţie de locul unde se produce sângerarea, hemoragiile digestive pot fi: superioare (sângerare la nivelul esofagului, stomacului sau a unei părţi din duoden) sau inferioare (la nivelul intestinului subţire sau a colonului. Sunt mai rare decât cele superioare şi, de obicei, mai puţin grave.

În funcţie de severitatea sângerării, deosebim: hemoragia digestivă acută (prin care se pierde o cantitate mare de sânge într-un timp scurt) sau cronică (se pierd cantităţi mici de sânge, în mod repetat, într-o perioadă îndelungată). Aceasta este frecvent întâlnită, dar, fiind o sângerare redusă cantitativ, poate să treacă neobservată.

Pot fi cauzate de ulcer sau varice

Cele mai frecvente cauze ale sângerării gastrointestinale superioare sunt ulcerul peptic, varicele esofagiene şi eroziunea gastrică acută, provocată de obicei de excesul de medicamente. În unele cazuri, ea poate indica însă şi prezenţa unui cancer. Cele mai frecvente cauze ale sângerării gastrointestinale inferioare sunt hemoroizii şi fisura anală, dar şi cancerul rectal.

Cum se manifestă

Fiecare tip de hemoragie digestivă prezintă simptome specifice. Astfel, hemoragia digestivă superioară se manifestă prin:

Hematemeză - eliminarea de sânge pe gură, prin vărsături. Când sângerarea este în cantitate mare, sângele eliminat pe gură este roşu deschis, eventual cu cheaguri; când sângele a stat mai mult timp în stomac şi a fost digerat, sângerarea este redusă cantitativ.

Melenă - reprezintă emisia unui scaun moale, lucios, foarte închis la culoare, care rămâne în vasul toaletei. Apare când sângerarea digestivă are un debit nu foarte mare, sângele eliminat prin anus fiind digerat.

Hematochezie sau eliminarea de sânge roşu prin rect apare când sângerarea de la nivelul tubului digestiv superior este abundentă, cu un debit mare. În cazul hematocheziei, trebuie să te prezinţi de urgenţă la medic!

Anemie feriprivă (anemia cu deficit de fier). Apare în cazul sângerărilor cronice, intermitente, reduse cantitativ.

Citeşte şi: Tot ce trebuie să ştii despre anemie

Hemoragia digestivă inferioară se manifestă prin:

Rectoragie

Constă în eliminarea de sânge prin anus. Dacă sângerarea este joasă (cel mai frecvent din hemoroizi), sângele este roşu curat, la sfârşitul scaunului, şi poate fi observat pe hârtia igienică. Dacă sângerarea este mai înaltă, dar tot de la nivelul colonului, sângele are culoarea vişinie şi poate fi amestecat cu materiile fecale.

Anemia feriprivă

Apare în situaţia unei hemoragii digestive cronice, în cantitate mică, intermitentă, care cel mai adesea trece neobservată.

Cum se stabileşte diagnosticul

La aproximativ o treime din pacienţi, hemoragia este prima manifestare a unei boli gastrointestinale. În cazul celorlalţi, există deja un diagnostic înainte de a se constata sângerarea. Aşadar, persoana afectată poate avea antecedente de hepatită cronică, diferite forme de ulcer, boli ale sângelui, boli cardiace sau afecţiuni osteoarticulare.

În oricare dintre situaţii, este necesar ca diagnosticul să fie stabilit rapid, pentru a opri sângerarea. Medicul constată severitatea hemoragiei, măsoară pulsul, tensiunea arterială şi presiunea venoasă. Apoi, recomandă efectuarea unor analize hepatice şi renale, a unei hemograme şi a unui test de coagulare. Este necesară, de asemenea, endoscopia digestivă superioară sau colonoscopia.

Care este tratamentul hemoragiilor digestive?

Deseori, după stabilirea diagnosticului, se administrează medicamente care stopează sau reduc producţia de acid gastric, antiacide (care neutralizează acidul gastric), medicamente care protejează mucoasa stomacului şi intestinului subţire sau antibiotice pentru a trata infecţia cu Helicobacter pylori.

În cazurile de hipertensiune portală, tratamentul medicamentos are drept scop reducerea presiunii din sistemul venos portal (vena portă aduce la ficat sângele încărcat cu substanţe nutritive).

În aproximativ 10% din cazuri, se recomandă intervenţia chirurgicală. Aceasta este indicată în hemoragie acută, severă, persistentă sau recurentă, în special la pacienţii cu ulcer duodenal.