Când inflamaţia pancreasului se cronicizează

Pancreatita cronică este un proces de fibrozare, ce duce la apariţia unor leziuni ireversibile. Iniţial, este afectat ţesutul pancreatic exocrin, pentru ca, în forme avansate, să fie distrus şi cel endocrin. Cel mai frecvent tip de pancreatită cronică este cel calcifiat, existând şi o formă obstructivă.

De ce apare

În aproape 85% din cazuri, consumul de alcool pe perioade lungi determină apariţia pancreatitei cronice. Astfel, o persoană care bea zilnic 100-150 g de alcool pur timp de 10-15 ani va ajunge să dezvolte pancreatită cronică. Boala apare şi după episoadele repetate de pancreatită acută, la cei cu boli ale ficatului (ciroză) sau biliare (colecistită).

Alte cauze ale pancreatitei cronice sunt hipercalcemia, hiperparatiroidia şi factorii genetici (mutaţii ale unor gene). Există şi pancreatită autoimună, mai rară, fiind asociată adesea altor boli autoimune. Pancreatita cronică obstructivă este produsă de astuparea ductului pancreatic, fiind o consecinţă a traumatismelor, a chisturilor sau a malformaţiilor pancreatice.

Cum o recunoşti

Durerea abdominală este principalul simtom al pancreatitei cronice. Aceasta apare, de obicei, după masă, având intensitate variabilă. Pentru că mâncarea accentuează durerile, bolnavii evită să se hrănescă, lucru ce are ca urmare scăderea ponderală. La slăbit contribuie şi malabsorbţia cauzată de deficitul de enzime pancreatice. Pe fondul malabsorbţiei grăsimilor, scaunele sunt deschise şi grăsoase.

Medicul pune diagnosticul de pancreatita cronică după ce pacientul efectuează unele analize precum cele de sânge. Pentru explorarea pancreasului, este nevoie şi de radiografie, RMN, ecografie şi tomografie computerizată. Poate fi indicată şi colangiopancreatografia retrogradă endoscopică (ERCP), care implică folosirea unui endoscop şi a razelor X. ERCP este folosită şi ca tratament (îndepărtează calculii biliari) sau pentru biopsie.

Se tratează toată viaţa!

Este esenţial ca pacientul cu pancreatită cronică să nu consume deloc alcool! Restricţii se impun şi în ceea ce priveşte grăsimile, privilegiindu-se carnea slabă, legumele şi făinoasele. Pentru reguli alimentare personalizate, este indicat ca persoanele diagnosticate cu pancreatită cronică să consulte un medic nutriţionist. Alături de regimul alimentar, se impune şi respectarea tratamentului (care include enzime pancreatice). Tratamentul este adaptat, iar dacă apar complicaţii, se recurge la intervenţii chirurgicale.

O boală cu urmări

Atât în pancreatita acută, cât şi în cea cronică, o complicaţie este pseudochistul pancreatic. Statisticile arată că 1 din 4 persoane cu pancreatită cronică poate dezvolta un pseudochist. O consecinţă a pancreatitei cronice endocrine este diabetul secundar. Ascita şi cancerul de pancreas sunt alte urmări ale pancreatitei cronice.

Cifră

10% din cazurile de pancreatită cronică nu au o cauză cunoscută.