Din ce în ce mai mulţi copii sunt depistaţi cu alergii alimentare. Dacă şi micuţul tău se numără printre ei, este bine să ştii mai multe despre această problemă de sănătate.

Pe vremuri, ouăle, laptele sau peştele erau considerate doar alimente hrănitoare. Astăzi, pentru unii copii mai sensibili ele pot reprezenta o ameninţare la adresa sănătăţii. Aproximativ 2 - 5% dintre copiii mici suferă de o alergie la alimente.

Odată ce există un diagnostic ferm, alergenul respectiv trebuie să dispară din alimentaţia copilului, chiar şi când este doar un ingredient conţinut într-o cantitate minusculă într-un alt aliment. Acest lucru presupune ca, de fiecare dată când cumperi un aliment de la supermarket, să citeşti lista de ingrediente de pe etichetă şi să acorzi atenţie inclusiv precizărilor de genul „poate să conţină urme de...”.

La restaurant sau când mănânci în altă parte decât acasă, e necesar să întrebi dacă alimentul „buclucaş” este prezent în vreun fel de mâncare. Iar acest lucru se va dovedi a nu fi deloc simplu. Abia după ce ştii ce nu are voie să mănânce, vei observa cât de des aţi mâncat, de fapt, acel aliment.

Ce trebuie să ştii dacă ai un copil alergic

- Doar în cazuri excepţionale un copil manifestă alergie la mai mult de 3 alimente;

- Reacţia alergică poate debuta aproape instantaneu, dar majoritatea simptomelor apar la aproximativ o oră după ingerarea alergenului;

- În cazul tuturor alergiilor alimentare, manifestările sunt asemănătoare. Sunt afectate pielea, sistemul gastrointestinal şi/sau sistemul respirator;

- De obicei, primii 2-3 ani de confruntare cu alergia sunt cei mai problematici. Apoi, simptomele se stabilizează de obicei şi pot chiar să se atenueze la pubertate sau la maturitate.

Citeşte şi: Copiii bolnavi de astm sunt alergici la alune

Cum se depistează

Dacă apar simptome ca urticaria sau anafilaxia imediat după ingerarea unui singur aliment suspect, medicul ar putea să vă adreseze câteva întrebări şi apoi să facămicuţului un test cutanat sau o analiză a sângelui, pentru a confirma diagnosticul. În alte cazuri, legătura dintre aliment şi reacţie nu este însă la fel de evidentă. Atunci medicul va cere o istorie medicală detaliată a semnelor – când apar, cât durează, cu ce aliment ar putea fi asociate, cum a fost gătită mâncarea. Ţi se va cere, probabil, să ţii un jurnal alimentar al copilului, în care să notezi tot ce mănâncă. Apoi, medicul va solicita efectuarea unor teste care depistează reacţia alergică.

Tratamentul alergiilor alimentare

- Primul pas pe care trebuie să îl faci este să îţi duci copilul la doctor. Chiar dacă, în prezent, nu există un medicament anume pentru vindecarea alergiilor alimentare, medicul îţi va spune ce ai de făcut ca să le reduci cât mai mult efectul. Planul va include înlăturarea alimentelor cauzatoare de alergie din dieta micuţului – eventual, prin încercări succesive, care presupun eliminarea unui produs suspect pentru câteva săptămâni - şi anumite schimbări de mediu. Este posibil ca, în unele cazuri, medicul alergolog să recomande şi injecţii de imunizare. Există studii care sugerează că o rundă timpurie de imunoterapie la copiii cu rinită alergică ar reduce semnificativ riscul de a face astm în viitor.

- Sprijină medicul ţinând un jurnal alimentar detaliat al copilului şi unul de urmărire a simptomelor.

- Discută cu învăţătorul sau cu dirigintele şi informează-l despre afecţiunea copilului. De altfel, toţi adulţii din viaţa copilului, de la profesorul de engleză până la cel de înot sau antrenorul de fotbal, trebuie să ştie ce alimente nu are voie să mănânce copilul.

- Gestionarea alergiei copilului e un angajament de familie, deci toţi membrii acesteia trebuie să ştie ce au de făcut. Dacă există copii în familie care nu au alergie, vorbeşte-le despre sănătatea surorii sau a fratelui lor şi explică-le ce nu are voie să mănânce şi cum pot să îl ajute.

- Dacă cel mic are o criză majoră de alergie, cu dureri în gât, temperatură, faţă roşie şi înfierbântată, slăbiciune sau oboseală, nu îl trimite la şcoală. Dacă are doar o erupţie cutanată uşoară, mâncărimi şi nasul înfundat, poate să îşi desfăşoare activităţile zilnice obişnuite.

- Supraveghează-l cu atenţie când are o erupţie cutanată. Chiar dacă, de obicei, rămâne singurul simptom, nu poţi exclude posibilitatea ca aceasta să se agraveze. Fii atent mai ales dacă cel mic are dificultăţi de a înghiţi. De asemenea, urmăreşte eventualele furnicături în buze sau pleoape. În aceste zone, pielea e intens vascularizată şi este posibil ca ele să se umfle mai mult.

- Fii o sursă de calm. Copilul îţi va percepe şi oglindi emoţiile. De aceea, este important să te porţi liniştitor cu el şi să îi laşi impresia că ştii exact ce faci, pentru a nu-i provoca anxietate.

Top 5 alergeni alimentari

Teoretic, orice aliment care conţine proteine poate provoca o reacţie alergică. Dar un studiu efectuat în Marea Britanie a identificat câteva alimente care se află cel mai des la originea alergiilor. Acestea sunt: 1. arahidele 2. fructele de mare 3. migdalele, alunele şi nucile 4. ouăle (în special albuşul) şi 5. laptele de vacă.