Radiaţiile medicale: ştii la ce te expui?

Investigaţiile imagistice sunt proceduri noninvazive care permit diagnosticarea precisă a unor afecţiuni. Deşi există pacienţi care au idei preconcepute legat de riscul la care se supun în urma unei astfel de examinări, specialiştii în radiologie asigură că posibilitatea de iradiere este minimă.

Mamografiile, tomografiile computerizate, radiografiile dentare şi pulmonare sunt investigaţii care utilizează razele X. Radiaţiile pot altera ADN-ul şi, cu toate că daunele sunt reparate de celule, uneori rămân mici zone nereparate. Acest lucru poate conduce la mutaţii genetice care contribuie la apariţia cancerului. Dacă, în trecut, exista un risc mai mare ca pacientul să dezvolte cancere în urma expunerii la radiaţiile medicale, în prezent, aparatele folosite pentru aceste proceduri sunt dotate cu tehnologii avansate, care minimizează doza de iradiere.

Radiaţii naturale şi radiaţii medicale

Corpul uman este expus zilnic radiaţiilor ionizante provenite din surse naturale precum razele solare şi radonul, un gaz radioactiv rezultat din descompunerea naturală a uraniului în sol, apă şi materiale de construcţie. În România, media de radiaţii naturale este de aproximativ 2,27 mSv (milliSieverts) pe an.

Cantitatea de radiaţii medicale diferă în funcţie de tipul de investigaţie. O radiografie dentară emite 0,005 mSv, una pulmonară 0,1 mSv, o mamografie 0,7 mSv. Investigaţiie imagistice care emit cele mai mari cantităţi de radiaţii sunt tomografia computerizată pentru cap (2 mSv), cea pentru torace (7 mSv) şi cea pentru abdomen (10 mSv).  Experţii radiologi susţin că, dacă nu se ajunge la 100 mSv pe an, riscul de cancer este neglijabil.

Beneficiile depăşesc riscurile

Pentru pacient, beneficiile sunt uriaşe, investigaţiile imagistice crescând foarte mult şansa de obţinere a unui diagnostic precis şi eliminând aproape în întregime necesitatea intervenţiilor chirurgicale exploratorii şi a altor proceduri cu risc crescut. Prin intermediul imagisticii, medicii au o viziune mult mai clară a organelor, vaselor de sânge, oaselor şi ţesuturilor, localizează precis tumorile şi cheagurile de sânge şi se ghidează pentru introducerea stenturilor, a catererelor sau pentru implanturi. Înainte de a indica o astfel de investigaţie, medicul va avea în vedere întotdeauna binomul risc-beneficiu, pentru ca pacientul să primească cea mai bună recomandare.

Copiii şi gravidele, mai sensibili la radiaţii

Dacă, pentru un adult, investigaţiile imagistice sunt relativ sigure, organismul unui copil este mai susceptibil de a fi afectat de radiaţii. Din acest motiv, pentru copii şi tineri, medicii recomandă în general alte tipuri de investigaţii. Însă, atunci când folosirea dispozitivelor cu raze X este imperios necesară, dozele folosite în cazul lor sunt de aproximativ 5 ori mai mici decât în cazul adulţilor. Dacă o persoană a fost expusă în copilărie tratamentelor cu raze X pentru a i se trata un tip de cancer, riscul ei de a dezvolta alt tip de cancer creşte. Nu se recomandă ca femeile însărcinate să facă radiografii abdominale, însă cele mai multe tipuri de radiografii nu pun în pericol uterul.

De reţinut:

• Dacă ţi se recomandă efectuarea unei proceduri imagistice cu raze X, cere-i medicului tău să-ţi răspundă la toate întrebările despre beneficiile şi riscurile acesteia.
• Dispozitivele cu raze X emit cantităţi diferite de radiaţii, iar uneori, pacienţii sunt supuşi mai multor proceduri de-a lungul unui an. Din acest motiv, e bine ca radiografiile sau tomografiile să fie făcute mai rar, şi în rest să se apeleze la alte metodede testare.
• Sunt persoane care, deşi nu prezintă simptome relevante pentru o anumită afecţiune, vor neapărat să apeleze la investigaţii imagistice iradiante. E bine de ştiut că o astfel de examinare nu se poate face la cerere, ci doar cu trimitere de la medic.