Cum recunoaştem un atac de panică şi ce facem în acel moment!

Atacul de panică poate apărea oricând, ziua sau în timpul somnului, şi este de obicei manifestat prin simptome precum dificultate de respiraţie, ameţeală, bătăi rapide ale inimii, senzaţie de nod în gât, tremur, sentimentul că se va întâmpla ceva înspăimântător, teama de moarte iminentă şi de pierdere a controlului. Atacul de panică poate surveni în urma unor interpretări exagerate ale unor simptome fizice, astfel că persoana afectată tinde să caute o cauză biologică a stărilor pe care le trăieşte. Cum problema porneşte de la nivel psihic, tot acolo se găseşte şi soluţia.

1 atac de panica jpg jpeg

"Important pentru diagnostic este să fie prezente cel puţin patru simptome pentru a ne da seama că este vorba despre un atac de panică, de genul palpitaţii, creşterea ritmului cardiac, senzaţia de sufocare, o respiraţie agitată, senzaţia de greaţă, de durere în piept sau de jenă la nivelul abdomenului şi în plus foarte important starea extremă de intensă de frică. Aş putea spune chiar teroare, cu ideea că există un pericol iminent de moarte.

Se poate să avem şi senzaţia de corp foarte uşor, ca şi cum ne uităm la noi în timp ce ni se întâmplă toate astea sau ca şi când ni se umflă un balon în cap, avem senzaţia de cap foarte uşor. Este important să fie prezente cel puţin patru dintre aceste simptome. Un atac de panică, două de-a lungul vieţii e normal, oricui i se poate întâmpla, dar mai multe atacuri de panică pe zi sau pe săptămână. Diagnosticul se pune dacă e vorba de cel puţin două atacuri de panică repetate, urmate de cel puţin o lună în care ne facem griji în legătură cu apariţia unui alt atac de panică sau ne modificăm comportamentul astfel încât să preîntâmpinăm apariţia unui atac de panică“ explică psihologul Florentina Ionescu la Digi24.

Ce facem când avem un atac de panică

"Respirăm. La atacul de panică preocuparea pentru simptome este atât de mare, deşi este vorba despre un pericol mai degrabă imaginar decât unul real, încât pur şi simplu uită să respire sau respiră superficial sau sacadat, ceea ce duce la epuizare. Deci în primul rând să respire. În al doilea rând să mute atenţia de la simptome. Cu cât eşti mai atent la simptomele fizice, cu atât ele se vor intensifica, prin urmare e foarte important să îţi ţii mintea ocupată. De exemplu, poţi să spui tabla înmulţirii, poţi să numeri invers, poţi să spui o rugăciune. Orice pentru a-ţi muta atenţia de la simptome," recomandă Florentina Ionescu.