Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, prof. dr. Nicolae Hâncu, ne vorbeşte despre cum trebuie să ne hrănim sănătos, dar şi cum trebuie ţinut corect un regim de slăbit.

Ce înseamnă, de fapt, alimentaţie corectă?

O alimentaţie sănătoasă înseamnă echilibru între aportul şi consumul de calorii al unei persoane. Aportul alimentar pe zi trebuie împărţit în 3 mese principale şi 2-3 gustări. Micul dejun, prânzul şi cina sunt obligatorii, iar gustările sunt opţionale.

Este recomandat ca masa de seară să nu se ia cu mai puţin de 2 ore înainte de culcare, astfel încât alimentele consumate la cină să fie eliminate din stomac în intestin, în acest fel fiind evitat refluxul gastro-esofagian.

Ce greşeli de alimentaţie fac românii?

În primul rând, mulţi au obiceiul de a sări peste micul dejun. Acesta trebuie să fie masa principală a zilei şi nu cina, cum se întâmplă de multe ori la noi. În al doilea rând, cumpărătorii nu prea citesc etichetele, de multe ori preţul fiind un factor mai important decât compoziţia nutriţională scrisă pe eticheta alimentului. Citirea etichetei este esenţială.

Cel care vrea să cumpere produsul trebuie să se informeze, să începă de la data expirării şi să continue cu valoarea energetică şi compoziţia nutriţională a alimentului. Nu în ultimul rând, o altă greşeală este consumul redus de lichide.

Cum să ne alegem apa de băut? Cât de sănătoasă este apa de la robinet?

Apa de băut poate să fie minerală (conţine săruri) sau neminerală (de exemplu, apa de masă, cea de la robinet etc.). Apa minerală, la rândul ei, poate fi carbogazoasă sau necarbogazoasă. Consumul corespunzător de lichide face parte din alimentaţia sănătoasă. Chiar dacă apa are 0 kcal, este esenţială pentru păstrarea stării de sănătate.

Apa îmbuteliată şi cea de la robinet sunt de obicei verificate şi sigure pentru consum. Apa din diverse izvoare trebuie consumată cu atenţie, existând riscul să fie contaminată şi să pună în pericol sănătatea.

Este sănătos să mâncăm margarină?

Margarina industrială, obţinută prin hidrogenare, este profund nesănătoasă. Ar trebui evitat consumul de produse care au fost obţinute cu margarină industrială (creme, foietaje, produse de patiserie, etc.).

În schimb, margarinele moderne, obţinute prin esterificare, care au şi adaos de acizi graşi Omega-3, nu au acelaşi conţinut periculos de acizi graşi trans.

Care aliment este mai sănătos, untul sau margarina?

Atât untul, cât şi margarina, fac parte din grupa alimentelor aflate în vârful piramidei alimentaţiei sănătoase, adică grupa grăsimilor şi a dulciurilor.

Consumul acestor alimente trebuie să se facă prudent, ocazional, nedepăşind 5-10g/zi (1-2 linguriţe). Având în vedere cantitatea mică, nu putem spune că, din punct de vedere nutriţional, sunt diferenţe semnificative.

Care sunt alimentele pe care nu ar trebui să le consumăm niciodată sau cu moderaţie?

Nu există alimente „interzise”. Alimentele pot fi prietenoase sau neprietenoase, în funcţie de cantitatea consumată şi ţinând cont de normele de siguranţă alimentară.

Spre exemplu, oul este un aliment sănătos, dar 3 ouă consumate la micul dejun conţin prea mult colesterol, iar dacă oul este contaminat cu Salmonella, pune în pericol sănătatea.

Cum trebuie să alegem corect pâinea?

Se recomandă consumul de pâine obţinută din făină integrală, pentru un plus de fibre, vitamine şi minerale. Pâinea integrală conţine glucide care se eliberează lent în organism, menţinând nivelul glicemiei pe termen mai lung, fără apariţia senzaţiei de foame la 2-3 ore după masă. În plus, aduce în organism vitamine şi minerale, care deşi au 0 kilocalorii, sunt esenţiale pentru sănătate.

Cum trebuie să ţinem corect postul?

Postul religios este o perioadă delicată din punct de vedere nutriţional, deoarece, deşi sunt eliminate grăsimile animale, creşte consumul de glucide (din pâine, cartofi, fasole boabe) şi găasimi vegetale (ulei).

Multe persoane se îngraşă în post prin creşterea aportului caloric. Pateurile, atât cele vegetale, cât şi cele din carne, ar trebui consumate cu prudenţă, sub rezerva că au un conţinut mare de calorii şi de grăsime.

Cum slăbim fără să ne punem sănătatea în pericol?

Slabirea înseamnă nu doar scăderea numărului de kilograme, ci şi reducerea conţinutului de grăsime din organism. Curele de slăbire „minune” sunt profund dăunătoare, pentru că acele kilograme pierdute reprezintă apă, muşchi şi grăsime, iar recâştigarea acelor kilograme înseamnă aproape exclusiv plus de grăsime.

Pentru o slăbire sănătoasă (şi o menţinere de durată a noii greutăţi) recomand îmbunătăţirea stilului de viaţă prin toate componentele sale: alimentaţie sănătoasă, activitate fizică zilnică, consum moderat (sau deloc) de alcool, menţinerea stării de nefumător, somn odihnitor, gândire pozitivă. Recomand consultul medical specializat pentru cei care doresc să slăbească, nu urmarea unor diete provenite din surse incerte.

CV

- Doctor în medicină din 1971
- Medic primar diabet nutriţie şi boli metabolice din 1988
- Preşedintele Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice
- Şeful Catedrei de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca, între 1995 şi 2009
Autor şi co-autor a peste 300 lucrări ştiinţifice publicate în ţară şi peste hotare.