Primul podcast de psiho-oncologie pentru pacienţi

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca (IOCN) şi MSD România lansează podcastul ”Gânduri şi emoţii în parcursul oncologic”, prima resursă multimedia de suport psiho-oncologic care se adresează persoanelor cu cancer.

Conceput de dr. Florina Pop (foto), psiholog clinician principal la IOCN, podcastul ”Gânduri şi emoţii în parcursul oncologic” abordează în 8 episoade cele mai comune provocări şi teme de îngrijorare resimţite de către pacienţi şi de familiile acestora în fiecare etapă prin care trec de la confirmarea diagnosticului de cancer la tratament şi supravieţuire. Podcastul este disponibil gratuit pe platforma onco-plan.ro. Având în vedere că 1 din 2 pacienţi oncologici se confruntă cu stări de anxietate sau depresie2, este nevoie de resurse care să îi sprijine în adaptarea la diagnostic, în parcurgerea traseului oncologic, precum şi în adaptarea la “noul normal”. Podcastul cuprinde în cele 8 episoade informaţiile necesare pentru ca pacienţii să poată gestiona mai uşor stările de anxietate sau depresie, îmbunătăţindu-le astfel calitatea vieţii. În acest sens, Florina Pop propune o serie de mecanisme de adaptare la boala oncologică, de mindfulness şi de gestionare a fricii de recidivă şi a imaginii de sine. Nivelul de stres al pacienţilor oncologici este amplificat în prezent de teama infecţiei cu SARS-CoV-2 şi a riscului de a dezvolta complicaţii grave - circa 1 din 10 decese prin Covid-19 în România au survenit la pacienţi anterior diagnosticaţi cu o formă de cancer1. În plus, limitarea accesului la servicii medicale în această perioadă intensifică temerile şi îngrijorările pacienţilor cu privire la accesul la tratament şi la recurenţa bolii. ”Conform studiilor pe care le-am derulat recent4, teama, îngrijorarea şi frica sunt cele mai resimţite sentimente la aflarea diagnosticului de cancer, atât de către pacienţi, cât şi de către cei apropiaţi acestora. În plus, temerile pacienţilor oncologici din România în ceea ce priveşte riscurile COVID-19 sunt justificate, având în vedere că, în rândul celor decedaţi de COVID-19, ponderea pacienţilor oncologici este dublă în România faţă de SUA, respectiv 9.8% comparativ cu 4.8%. Este foarte important să îi susţinem şi să îi protejăm prin toate mijloacele de care dispunem.”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele FABC. Podcastul „Gânduri şi emoţii în parcursul oncologic” este cea mai recentă componentă a proiectului onco-plan.ro

Rolul intervenţiilor psiho-oncologice este de a permite adaptarea la diagnostic, la tratamentele oncologice, de a  diminua depresia şi anxietatea, de a încuraja pacienţii să îşi dezvolte abilităţi de a autoreglare emoţională pentru a face faţă bolii şi traiectoriei bolii oncologice.5 Cu atât mai mult, în contextul pandemiei de COVID-19, aceste intervenţii ajută pacienţii şi pe familiile acestora să gestioneze mai eficient stresul oncologic amplificat de restricţii şi limitări în ceea ce priveşte accesul la servicii medicale. Sprijinul psiho-oncologic poate fi acordat în mod convenţional, în cabinetul unui psiho-oncolog, dar poate lua si forme alternative, cum ar fi podcasturi sau cărţi.

Dr. Florina Pop ajută de peste 10 ani pacienţii diagnosticaţi cu cancer şi familiile acestora să facă faţă acestui proces şi să urmeze calea spre sănătate.

”Mulţi asociază diagnosticul de cancer cu un verdict sau o condamnare. Însă diagnosticul este doar începutul unui capitol nou, atât pentru pacienţi cât şi pentru familiile acestora, în care aceştia vor trăi toate emoţiile posibile. De la modul în care o persoană face faţă şocului iniţial în care i se spune că are cancer, până la tratamentele recomandate, la recuperare şi dincolo de etapa post tratament, fiecare om trăieşte diferite emoţii şi schimbări în viaţa de zi cu zi. De asemenea, dinamica familială sau de cuplu se poate modifica fundamental. Studiile6 ne arată că distresul psihologic determină un prognostic mai redus în situaţia pacienţilor oncologici. Tocmai din acest motiv merită să luăm în calcul suportul psiho-oncologic de specialitate pentru reducerea distresului oncologic.”, punctează Dr. Florina Pop, psiholog clinician principal.

Pentru a veni în sprijinul tuturor pacienţilor şi pentru a uşura accesul acestora la informaţie, înregistrările episoadelor sunt însoţite şi de transcriptul textelor lecturate.

„Cunoaşterea tipului de cancer, a opţiunilor de tratament, înţelegerea emoţiilor şi trăirilor frecvent întânite de-a lungul traseului oncologic şi adaptarea la viaţa cu cancer sunt elemente esenţiale pentru pacient şi familia sa în confruntarea cu cancerul. Educaţia pentru sănătate contribuie la creşterea încrederii pacientului în a-şi asuma un rol activ în procesul de luare a deciziilor privind tratarea afecţiunii sale, în navigarea în sistemul de sănătate şi în solicitarea celor mai bune îngrijiri şi a suportului de care are nevoie  Din acest motiv, platforma integrează un conţinut complex şi relevant, îmbogăţindu-se permanent cu instrumente noi de sprijin şi rezilienţă în procesul de gestionare a bolii oncologice”, a afirmat Kostas Papagiannis, Managing Director MSD Romania.

Podcastul abordează şi provocări de natură socială, respectiv stigmatizarea asociată cancerului pulmonar şi cancerului de cap şi gât.

Din cele 98.886 noi cazuri de cancer estimate a fi diagnosticate în România în 2020, peste 12.3% sunt reprezentate de cancer pulmonar7, în continuare cel mai frecvent tip de cancer şi cu cea mai ridicată mortalitate (19%)7. Acesta este unul din tipurile de cancer unde stigma asociată are efecte puternice asupra pacienţilor, dar este şi domeniul în care psiho-oncologia are cel mai mare potenţial de ajutor.8 Asocierea bolii oncologice pulmonare cu fumatul duce la stigmatizare şi autostigmatizare, cu efect asupra distresului, depresiei şi calităţii vieţii9. Oamenii tind să creadă că boala este o consecinţă directă a fumatului excesiv, însă aproape 25% dintre cancerele pulmonare nu au legătură cu fumatul 10, 11,12. Există cercetări şi metaanalize care arată faptul că intervenţiile psiho-oncologice reduc semnificativ distresul, favorizează starea de bine, diminuează depresia şi anxietatea şi îmbunătăţesc calitatea vieţii acestor pacienţi13,14,15. Mai mult decât, atât un studiu de referinţă a demonstrat că asistenţa psiho-oncologică suportivă ar putea influenţa supravieţuirea la pacienţii cu cancer pulmonar16.

În ceea ce priveşte cancerul de cap şi gât, în România se estimează că au fost diagnosticate anul trecut peste 5000 de noi cazuri, cele mai frecvente fiind cancerul cavităţii orale şi buzelor, cancerul laringian şi orofaringian7. Cancerul de cap şi gat este o boală debilitantă, care poate afecta comunicarea, nutriţia şi aspectul fizic al pacienţilor17. Pacienţii raportează numeroase probleme psihosociale, precum depresia sau lipsa stimei de sine (ca urmare modificărilor aspectului fizic) şi izolarea socială19, ca rezultat al stigmei.