Primul ajutor în palpitaţii, ruptură de menisc şi mâncărimi

1 2 jpg jpeg

Palpitaţii

Problema

Resimţite ca o intensificare a bătăilor inimii, palpitaţiile pot fi izolate sau grupate, cu durată de câteva minute sau o perioadă mai mare de timp. De cele mai multe ori, ele apar ca urmare a consumului de cofeină, a efortului fizic mai intens, dar şi a situaţiilor stresante (atacul de panică, emoţiile puternice). Dacă palpitaţiile apar frecvent şi le simţi tot mai puternice, este cazul să mergi la un control medical la cardiolog. Ele pot fi declanşate şi de anumite afecţiuni cardiace, cum sunt cardiopatia ischemică şi valvulopatiile (boală a valvelor inimii).

Primele măsuri

Bine este să încerci să te calmezi şi să te aşezi confortabil atunci când începi să simţi palpitaţii. Respiră lent şi adânc, astfel încât oxigenul să pătrundă în cutia toracică şi să ajute la reglarea ritmului cardiac. De ajutor este şi să bei apă rece (de preferinţă minerală), mai ales că deshidratarea se numără printre cauzele care pot duce la apariţia acestor neplăceri. Încearcă să te relaxezi, să consumi mâncăruri uşoare şi să te odihneşti câteva ore.

Ce faci dacă persistă

Dacă observi că palpitaţiile nu se opresc după câteva minute sau că ele se intensifică, este cazul să apelezi numărul unic de urgenţă 112. În urma unui control medical se stabileşte cu exactitate care este cauza care a dus la apariţia acestora (de regulă după efectuarea unei electrocardiograme – test care măsoară activitatea electrică a inimii) şi se indică tratamentul necesar. Medicul poate recomanda soluţii de rehidratare.

Ruptură de menisc

Una dintre cele mai frecvente leziuni de la nivelul genunchiului este ruptura de menisc. Aceasta poate fi ruptură microscopică (doar o parte din cartilajul care face ca oasele genunchiului să se potrivească între ele) sau completă, situaţie când este necesară deseori intervenţia chirurgicală. De cele mai multe ori, accidentarea poate apărea în urma unei lovituri puternice, când piciorul este întins, a unei răsuciri bruşte sau când persoana sare peste anumite obiecte sau cade şi pune presiune pe genunchi.

Durerea se poate ameliora dacă pui o pungă cu gheaţă pe genunchi în primele 48 de ore (pune compresa pe o bucată de tifon). Astfel, se reduce şi riscul apariţiei microhemoragiilor interne, a tumefierii, dar şi a acumulării de lichide la acest nivel (edeme). Indicat este repausul articulaţiei, iar piciorul este bine să fie poziţionat mai sus decât nivelul corpului. Şi administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină, ibuprofen) ajută la calmarea durerii.

Controlul medical este recomandat chiar dacă durerea se ameliorează treptat, iar persoana îşi recapătă mobilitatea genunchiului, mai ales că o astfel de leziune poate favoriza apariţia în timp a artrozei. Medicul stabileşte tratamentul în funcţie de gravitatea rupturii de menisc. Dacă, pentru cazurile uşoare, se pot indica exerciţiile care cresc flexibilitatea genunchiului, pentru cele mai grave se recomandă intervenţia chirurgicală prin care se îndepărtează cartilajul distrus.

Mâncărimi

Problema

Cunoscute sub denumirea de prurit, mâncărimile pielii pot să apară ca urmare a unei afecţiuni cutanate, a unei înţepături de insectă, a urticariei, a dermatitei (atopice, de contact, seboreică) sau a infecţiilor superficiale ale pielii, cum este cazul foliculitei. Senzaţia de mâncărime poate să apară într-o zonă anume sau pe tot corpul, iar ea poate sau nu să fie însoţită de erupţie cutanată. Pruritul mai poate fi favorizat şi de administarea anumitor medicamente (de exemplu, reacţie alergică la antiobiotice), dar şi de unele boli sistemice, cum este hepatita autoimună.

1 2 jpg jpeg

Primele măsuri

Senzaţia puternică de mâncărime se ameliorează dacă aplici comprese reci sau foloseşti loţiuni calmante care să hidrateze pielea (bine este să fie recomandate de medicul dermatolog). Evită, pe cât posibil, să te scarpini în locul respectiv, dar şi să expui pielea la căldură excesivă sau umiditate. Bine este să porţi haine din bumbac şi să foloseşti o cantitate mai mică de săpun sau gel de duş când faci bine (foarte important este să clăteşti bine pielea). La indicaţia medicului, foloseşte creme cu hidrocortizon sau ia antihistaminice (ajută la ameliorarea senzaţiei de mâncărime).

Ce faci dacă persistă

Este important să mergi la medicul dermatolog dacă senzaţia de mâncărime este tot mai puternică, dacă apar dificultăţi respiratorii, ritmul cardiac se modifică sau ai febră (peste 38 de grade Celsius). În urma consultului, doctorul stabileşte care este cauza pruritului, dar şi tratamentul de care este nevoie. Se pot indica aplicarea de creme locale care conţin steroizi topici şi antihistaminice orale. De asemenea, persoanei îi sunt recomandate metode de îngrijire şi de hidratare a pielii (cu ajutorul cremelor emoliente care nu conţin parfum sau coloranţi).

Sfat

Ca să dispară senzaţia de mâncărime, poţi apela şi la terapia cu vibraţii, la fototerapie sau acupunctură.