Planul European de Combatere a Cancerului: în ce stadiu este şi cum va fi implementat în România?

1 share experience 5 jpg jpeg

Planul European de Combatere a Cancerului este un proiect al Parlamentului şi al Comisiei Europene care beneficiază de o finanţare de 4 miliarde de euro şi se bazează pe 4 piloni: prevenţie, depistare timpurie, diagnosticare şi tratament, precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru pacienţii bolnavi de cancer şi pentru cei care s-au vindecat de cancer.

Asociaţia Română pentru Cancere Rare a susţinut webinarul Share Experience, cu tema Planul European de Combatere a Cancerului, iar speakeri au fost specialişti în sănătate din străinătate şi România - Ariane Weinman, Public Affairs Senior Manager, Eurordis, Dr. Alexandru Dudilă, consilier europarlamentar şi Marius Geantă, preşedinte, Centrul pentru Inovaţie în Medicină.

Dr. Alexandru Dudilă, medic specialist şi consilier europarlamentar spune că acest plan este un angajament ambiţios atât al Parlamentului cât şi al Comisiei Europene pentru a învinge această maladie. Şi-au propus să facă acest lucru urmând cei patru piloni de bază:

Prevenire

Cancerul poate fi prevenit în proporţie de 40%, astfel că planul european se focusează pe reducerea tuturor factorilor de risc în declanşarea cancerului cum ar fi: consumul de tutun, alcoolul, o dietă sănătoasă, poluarea şi substanţele periculoase din mediu. Un alt mecanism de prevenţie este vaccinarea HPV, papiloma virusul fiind cauzator de multe tipuri de cancere.

Depistarea timpurie

Al doilea pilon este depistarea timpurie şi comisia se angajează ca până în 2025, 90% din populaţia UE să se califice pentru screeninguri de cancer la sân, col uterin sau colorectal. „În momentul de faţă există mari decalaje între ţările din UE în materie de participare la programe de screening. România e destul de codaşă, doar 10% dintre pacienţii care s-ar înscrie pentru screening-ul de cancer mamar participă la aceste programe, în vreme ce în alte ţări avem o participare de 90%. Comisia îşi propune să reducă aceste decalaje”, spune Dr. Alexandru Dudilă.

Diagnosticarea şi tratramentul

Până în 2030, 90% dintre toţi pacienţii eligibili trebuie să aibă acces la centre oncologice integrate naţional. Comisia Europeană îşi propune să construim aceste centre la nivel naţional şi pacienţii să aibă acces la centre specializate care vor trata cancerul într-un mod comprehensiv.

Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru pacienţii bolnavi de cancer şi pentru cei care s-au vindecat de cancer, cât şi pentru îngrijitorii acestora, precum şi reabilitatea şi reintegrarea acestora cât mai rapid în viaţă

„Cancerul e tratabil, foarte mulţi pacienţi se vindecă, dar din păcate cicatricile care le rămân sunt foarte greu de trecut şi aceşti pacienţi suferă de o reintegrare în societete şi de multe ori sunt discriminaţi de două ori: o dată trec prin boală şi a doua oară sunt discriminaţi în faţa instituţiilor financiare când vor să încerce să obţină un credit sau să-şi ia un angajament pe termen lung. De aceea, luptăm în Parlamentul European pentru dreptul de a fi uitat, dreptul de a putea să reîncepi de la zero odată ce eşti declarat vindecat de cancer”, spune dr. Alexandru Dudilă.

Pe lângă cei patru piloni pe care se bazează Planul European, comisia mai propune:

  • înfiinţarea unui centru de cunoştinţe privind cancerul care va contribui la coordonarea iniţiativelor ştiinţifice şi tehnice legate de cancer la nivelul UE,
  • instituirea unei iniţiative europarlamentare privind imagistica în domeniul cancerului, care să folosească inteligenţa artificială pentru a depista forme incipiente de cancer sau forme rare,
  • se acordă atenţie cancerelor pediatrice,
  • să creeze un registru privind inegalităţile în domeniul cancerului.

Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină vorbeşte despre decalajele dintre celelalte state UE şi România când vine vorba despre accesul la inovaţiile în domeniul oncologiei: „Distanţa dintre noi şi restul Europei devine din ce în ce mai mare. Un grafic arată că pe măsură ce în Occident se valida şi utiliza în practica medicală un biomarker, diferenţele între est şi vest deveneau din ce în ce mai mari între ei şi noi. Cred că nu există un obiectiv mai important decât adresarea inegalităţilor prin Planul European de Combatere a Cancerului şi nu cred că există un instrument mai puternic decât utilizarea inovaţiilor pentru a face acest lucru”.

„E important pentru România care investeşte în sănătate cei mai puţini bani să fim solidari pentru că s-a demonstrat că doar prin solidaritate, colaborare şi împărtăşirea experienţelor putem să progresăm”, spune Dorica Dan preşedinta ARC Rare.

Seria de webinarii Share Experience este un proiect al Asociaţiei Române de Cancere Rare, susţinut de Novartis, Janssen şi Pfizer şi are ca scop schimbul de experienţă între specialişti în sănătate din mai multe ţări din Europa.

„Colaborarea companiei Novartis cu organizaţiile de pacienţi se bazează pe convingerea că avem responsabilitatea de a cunoaşte dificultăţile reale pe care le întâmpină pacienţii şi de a îi ajuta să depăşească aceste bariere. În demersul lor de a susţine pacienţii pe tot traseul pe care îl parcurg, de la diagnostic la tratament şi, mai departe, pe parcursul procesului de vindecare, aceste organizaţii au nevoie de susţinere. Novartis se implică activ în diverse proiecte ale asociaţiilor de pacienţi, de la cele educative, până la îmbunătăţirea asistenţei medicale sau programe suport pentru pacienţi.” spune Rialda Răduc, Patient Strategy Head Oncology Novartis.

Statistici boli rare şi cancere rare în Europa  

Sunt peste 6000 de boli rare distincte şi peste 200 de cancere rare. Vorbim de maximum 5 persoane afectate la 10.000 de locuitori, aceasta fiind prevalenţa pentru Uniunea Europeană. În Europa se estimează că sunt 30 de milioane de persoane cu boli rare şi 5,1 milioane de persoane cu cancere rare. „Din cauza rarităţii bolilor, pacienţii şi îngrijitorii au aceleaşi provocări: un acces dificil la tratamente, la un diagnostic precis şi îngrijire, iar îngrijitorii uneori se simt singuri în faţa acestei boli”, aflăm de la Ariane Weinman, Public Affairs Senior Manager, Eurordis.