Mituri frecvente despre vaccinarea anti-COVID-19. Poate cauza infertilitate?
Încă de la punerea lor pe piaţă, vaccinurile dezvoltate pentru a combate COVID-19 au stârnit numeroase discuţii, iar scepticismul unora a fost alimentat de anumite mituri. Este bine să îţi iei informaţiile corecte de la specialiştii în domeniu.
«Vaccinurile cu ARN mesager pot modifica ADN-ul»
Vaccinurile dezvoltate folosind tehnologia ARN mesager, cum sunt cele de la Pfizer-BioNTech şi Moderna, nu au în componenţă substanţe capabile să modifice ADN-ul. Potrivit informaţiilor Ministerului Sănătăţii, ARN-ul mesager din vaccin este o copie a unei mici părţi din ARN-ul virusului SARS-CoV-2. Această moleculă are rolul de a oferi celulelor noastre instrucţiunile necesare pentru a produce proteina Spike, proteină la care sistemul imunitar va reacţiona prin producerea de anticorpi specifici. ARN-ul mesager este o moleculă neinfecţioasă, care nu se poate integra în ADN-ul uman şi care este repede înlăturată odată ce şi-a îndeplinit scopul, acela de a produce proteina Spike.
«Vaccinul foloseşte o versiune vie de coronavirus»
Niciunul dintre vaccinurile anti-COVID-19 autorizate nu foloseşte un virus viu, ceea ce înseamnă că prin imunizare nu poţi face boala. Tehnologiile folosite pentru acest vaccin utilizează tehnologii care învaţă sistemul imunitar să recunoască şi să atace noul coronavirus fie oferind organismului instrucţiuni pentru a sintetiza propriile proteine, la fel cu cele ale SARS-CoV-2, fie prin introducerea în corp a unor fragmente din virus.
«Vaccinul poate afecta fertilitatea»
Nu există date care să arate că vaccinul împotriva COVID-19 cauzează infertilitate. Potrivit medicului Virgil Musta citat de Mediafax, „acest ARN care este introdus în organism rămâne la nivelul fibrei musculare, unde este injectat în organism. Nu este transmis şi nu pătrunde în restul organismului. Din acest motiv, nu apare în ovar, ca să poată influenţa fertilitatea”.
Se recomandă ca femeile care doresc să rămână însărcinate să aştepte 1 lună după rapel până în momentul concepţiei.
«Nu mai ai nevoie de vaccin dacă ai avut COVID-19»
Nu există dovezi suficiente despre cât durează imunitatea naturală dezvoltată după ce o persoană a avut COVID-19. De aceea, se recomandă vaccinarea inclusiv celor care au trecut prin boală. În plus, potrivit unor cercetători, imunitatea post-vaccinare oferă o protecţie mai bună în comparaţie cu cea naturală. Cei a căror infectare a fost confirmată prin RT PCR se pot vaccina la un interval de minimum 4 săptămâni de la efectuarea testului, dacă au avut o formă uşoară. La cei care au avut o formă moderată sau severă, vaccinarea se poate face după 3 luni. De asemenea, vaccinarea post-infecţie poate fi amânată 90 de zile.
«Nu se ştie ce conţin vaccinurile»
S-a vehiculat că vaccinurile anti-COVID-19 conţin microcipuri sau diverse dispozitive de urmărire. Aceste informaţii sunt cât se poate de neadevărate. Pentru vaccinurile autorizate au fost făcute publice listele de ingrediente.
«Poţi face COVID-19 după vaccinare»
Există posibilitatea de a fi depistat pozitiv imediat după vaccinare, întrucât anticorpii protectori apar la 10-15 zile după administrarea serului. Sunt situaţii rare de îmbolnăvire şi la câteva luni după vaccin, însă este vorba despre o formă uşoară, cu simptome diminuate.
«Nu te poţi vaccina dacă ai alergii»
Vaccinarea este contraindicată persoanelor care au alergii la una dintre substanţele active sau la ingredientele menţionale în prospect. Persoanele care au alergii severe este bine să ceară sfatul medicului înainte de vaccinare. Nu este recomandată vaccinarea la cei care au avut reacţii anafilactice sau alte reacţii alergice grave la prima doză. Anafilaxia este o reacţie alergică foarte rapidă, care determină umflare şi dificultate respiratorie.
INFO
Sensibilitatea la locul injectării, oboseala, durerea de cap, durerile musculare, frisoanele, durerile articulare şi febra sunt cele mai frecvente reacţii după vaccinarea anti-COVID-19.
