Mare atentie. “Riscul de face cancer creste odata cu varsta”
“Riscul de face cancer creste odata cu varsta: se spune ca in decada a saptea de viata comparativ cu varsta de 25 de ani, riscul de face cancer creste de 10 ori. in ultimul secol, numarul cancerelor a crescut foarte mult prin prisma alimentatiei si a modului de viata, dar si prin cresterea sperantei de viata. in urma cu zeci de ani, oamenii mureau din cauza unor boli tratabile la ora actuala, precum pneumonia, diabetul, unele boli cardiovasculare”, subliniaza dr. Ana-Maria Ciobanu, medic primar medicina de laborator in cadrul Spitalului Onco Card din Brasov.
Una dintre cele mai mari provocari ale medicinei oncologice actuale este depistarea cancerului in stadiu cat mai incipient pentru ca, diagnosticat la debut, cancerul are cele mai mari sanse de vindecare. Iar pentru asta au fost dezvoltate diverse programe de screening, care includ diverse examinari medicale, investigatiile imagistice precum ecografia, mamografia, colonoscopia, dar si analizele de laborator de baza precum hemoleucograma, VSH-ul, evaluarea transaminazelor, ureei, creatininei, sumarul de urina, dar si alte analize in functie de varsta, sex si alte situatii medicale. in ultima vreme, se vorbeste foarte mult si de markerii tumorali si de valorile acestora. Markerii tumorali sunt substante secretate de tumori, dar si de alte celule in prezenta tumorilor. insa markerii tumorali cresc si in alte afectiuni care nu inseamna cancer. De aceea, medicii de laborator au cateva recomandari ferme in privinta markerilor tumorali.
“Examenele clinice, coroborate cu metodele imagistice care pot pune in evidenta tumorile, nu sunt suficiente in toate cazurile. Acestea pot pune in evidenta tumori de minimum 1 cm, poate si mai mici cu ajutorul tomografiei si rezonantei magnetice. Dar se considera ca o tumora mica, de 1 cm, are peste 1 milion de celule tumorale care au ajuns si in sange. Iar aici apare indicatia analizelor medicale, in primul rand a celor de baza. Daca un pacient are antecedente heredocolaterale (cancer in familie), trebuie sa faca regulat investigatii pentru anumite tipuri de cancer al caror risc poate fi mostenit de la parinti. Asa ca facem analizele uzuale de sange, iar apoi, in functie de situatie putem continua cu markerii. Markerii tumorali sunt foarte buni, dar valoarea lor trebuie interpretata in context clinic, de catre un medic, pentru ca pacientii sa nu se sperie degeaba sau dimpotriva, sa stea prea linistiti ca nu e nimic”, afirma dr. Ana-Maria Ciobanu.
Printre cei mai importanti markeri tumorali care pot fi sau nu asociati cu o tumora maligna se numara PSA (antigenul specific prostatic), alfafetoproteina (asociat cu cancerele hepatice), CEA sau antigenul carcioembrionar (asociat cu cancerele colorectal, gastric, pancreatic, mamar, pulmonar, ovarian), CA19-9 (asociat cu cancerele pancreatice si gastrice) si CA 15-3 (folosit in cancerul mamar). Un alt marker important este CA 125, asociat cu cancerul ovarian.
“CA 125 este foarte bun ca screening pentru pacientele care au o tumora la nivel ovarian, pentru a pune un diagnostic diferentiat intre bening si malign. Cand exista antecedente heredocolaterale de cancer ovarian, se poate face o testare CA 125 la 6 luni-1 an, in functie de recomandarea medicului, dar combinata cu o ecografie transvaginala. Daca ecografia transvaginala nu arata nimic, atunci nu este necesar acest marker. Orice ecografie care arata o suspiciune se coreleaza cu CA 125. CA 125 are o lipsa de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii: chiar daca apare tumora in ecografia transvaginala, el poate sa iasa negativ, dar medicul va sti ca este ceva acolo si va tine pacienta sub observatie. Tumora ovariana se poate vedea mai repede la ecograf decat creste markerul. Altfel, nu-l folosim singur ca screening pentru ca valoarea lui creste si in timpul menstruatiei, in primul trimestru de sarcina, in afectiunile benigne genitale gen fibromatoza, endometrioza, boli inflamatorii pelvine, in afectiuni non-ginecologice, pancreatice, hepatite, ciroze, insuficienta renala, boli autoimune. Deci trebuie sa-l corelam cu alte teste si investigatii”, subliniaza medicul.
Aceeasi situatie este remarcata de medic in cazul multor markeri tumorali: acestia pot avea valori modificate si in alte situatii care nu inseamna cancer, precum inflamatia sau o afectiune benigna. Tocmai de aceea, valoarea markerilor trebuie interpretata de un medic specialist si trebuie corelata cu alte teste precum examinarile clinice si investigatiile imagistice. Desi ar fi ideal ca un marker sa puna in evidenta un cancer in stadiu incipient, acest lucru nu este posibil in toate cazurile.
“Majoritatea markerilor nu sunt specifici unui anumit organ, poate doar PSA-ul (antigenul specific prostatic). Dar CA 125, de exemplu, nu este specific doar pentru ovar pentru ca poate creste si in cancerul pancreatic. insa putem localiza cancerul daca integram rezultatele cu celelalte analize si cu aspectele clinice. Subliniez importanta examenului histopatologic pentru ca de multe ori poate fi vorba de o tumora secundara, o metastaza, cu punct de plecare in alt loc. si atunci un anatomopatolog cu experienta poate spune de unde a plecat un cancer”, afirma specialista.
Daca in screeningul pentru cancer, markerii tumorali trebuie interpretati si in contextul altor examinari medicale, la pacientii diagnosticati cu cancer, markerii se folosesc in scopul monitorizarii evolutiei cazurilor respective.
“Atunci cand pacientul e deja diagnosticat cu cancer, se fac diverse proceduri, chirurgie, radioterapie, chimioterapie, iar pe parcurs, pentru a se monitoriza tratamentul si evolutia cazului, se repeta markerii. Daca au scazut, inseamna ca tratamentul merge bine si cancerul scade din intensitate. Markerii tumorali se fac periodic in functie de fiecare cancer in parte si de tratament. Daca se observa o recrestere a acelor markeri, medicii suspicioneaza o recadere si recomanda alte examene si investigatii”, spune medicul specializat in medicina de laborator.
De asemenea, Dr. Ana-Maria Ciobanu atrage atentia asupra altor aspecte importante in privinta efectuarii analizelor de laborator.
“Este important ca un pacient sa-si faca analizele uzuale, o data pe an. Nu avem cum sa ajungem la o suspiciune de cancer sau de alt diagnostic oncologic pana cand pacientii nu sunt la zi cu analizele. in plus, e bine ca atunci cand o persoana incepe sa-si faca analizele intr-un loc, sa continue si sa le repete regulat in acelasi loc, ca sa poate fi evaluate rezultatele in evolutie. si limitele analizelor difera intre laboratoare, pentru ca se folosesc reactivi diferiti si aparatura diferita. si unitatile de masura in care laboratorul da rezultatele pot fi diferite. in plus, depinde si momentul la care s-a facut recoltarea pentru anumite analize, valorile pot fi diferite in functie de momentul zilei cand s-a facut recoltarea”, concluzioneaza experta.
