Lipsa de somn ne îmbolnăveşte şi ne scurtează viaţa

Lipsa de somn ne îmbolnăveşte. Somnul prea scurt (adică cel care durează mai puţin de 7 ore pe noapte) dezechilibrează organismul, determină pierderi de memorie, dificultăţi de exprimare şi de concentrare, slăbeşte sistemul imunitar şi se leagă de apariţia bolilor cardiovasculare (hipertensiune, infarct etc). Starea unei persoane care nu doarme suficient în mod constant este aceeaşi cu a unei persoane în stare de ebrietate.

Cu cât dormim mai puţin, cu atât trăim mai puţin

Cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, sărbătorită anul acesta pe 15 martie, prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a Societăţii Române de Pneumologie, a moderat o discuţie despre necesitatea unui somn bun şi problemele cauzate de lipsa acestuia. Prea puţine ore de somn sau prea multe sunt la fel de nocive pentru organism, iar statul în faţa ecranelor seara nu ne ajută. „Un lucru care e puţin cunoscut: scade imunitatea. De exemplu, este un risc de 3 ori mai mare pentru cei care nu dorm măcar 7 ore de a contracta o răceală. De aici se dezvoltă o patologie întreagă, riscul de a dezvolta insomnie este de 17 ori mai mare şi aşa mai departe. Cei care dorm prea mult sau prea puţin au aceleaşi rezultate, apar dificultăţi de rezolvare a problemelor, de exprimare orală, iar performanţele cognitive sunt afectate. Este vital să ne băgăm în pat la aceeaşi oră. Stăm cam 5 ore pe zi pe calculatoare şi telefoane, iar seara această lumină artificială ne împiedică să avem un somn bun. Cu cât somnul este mai scurt, cu atât viaţa este mai scurtă!”, a avertizat prof. dr. Mihălţan.

Lipsa de somn ne îmbolnăveşte. Un somn prost scade calitatea vieţii personale şi profesionale

Cel puţin o treime din viaţă ne-o petrecem dormind, aşa că e important să facem tot ce se poate pentru a avea un somn bun, pentru a evita deteriorarea sănătăţii şi pentru a nu ne pune viaţa în pericol sau chiar şi pe a altora, dacă de exemplu conducem şi, din cauza lipsei de somn, avem un accident. „Aceste tulburări ale somnului au în primul rând un impact individual, personal, dar şi un impact uriaş în relaţiile cu propria familie, precum şi un impact social, ajungând de foarte multe ori o adevărată problemă de sănătate publică. O treime din populaţia mondială ale tulburări ale somnului, dar dintre aceşti oameni, maximum o treime vor solicita ajutor medical specializat. Există peste 80 de tulburări ale somnului, care atrag după ele consecinţe precum diabetul, hipertensiunea şi obezitatea. De asemenea, vin cu erori la locul de muncă, absenţe sau accidente. E esenţial să ne adresăm medicului pentru un consult de specialitate dacă avem tulburări de somn”, a spus prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, Preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie.

Un somn prost poate fi cauzat de apneea în somn, sindrom de care suferă, la noi în ţară, peste 200 000 de persoane. În timpul somnului, au loc pauze de respiraţie de minum 10 secunde, iar pe durata unei astfel de pauze scade saturaţia în oxigen şi au loc microtreziri de care persoana afectată poate nu-şi dă seama, dar care fragmentează somnul. Consecinţele sunt faptul că organismul îmbătrâneşte mai repede şi pot apărea ateroscleroza, bolile cardiovasculare şi cele metabolice.

„Un creier neodihnit funcţionează de până la 5 ori mai lent decât unul odihnit. S-a dovedit că apneea de somn este o afecţiune foarte întâlnită la vârsta activă, între 30 şi 65 de ani. Sindromul de apnee în somn poate să pericliteze locul de muncă, echipa şi produsul muncii şi, nu în ultimul rând, familia. Cu alte cuvinte, poate fi considerat un factor de risc la locul de muncă. Somnolenţa generează modificări comportamentale, cognitive, afective şi adicţii: consumăm mai multă cafea, mai mult alcool, luăm tranchilizante. Alte consecinţe sunt îndeplinirea cu greutate a acţiunilor de serviciu, sau accidentele de muncă şi accidentele rutiere. Medicul de medicina muncii ar trebui să fie cel care se ocupă de prevenirea prezenţei sindromului de apnee în somn. El ar trebui să depisteze acest sindrom, fiind vorba de o boală respiratorie cronică care produce la rândul ei o serie de comorbidităţi”, a declarat prof. dr. Agripina Raşcu, medicina muncii.

Lipsa de somn ne îmbolnăveşte. Ora de vară afectează somnul şi inima

Un alt factor care determină tulburările de somn este ora de vară, folosită de europeni şi de americani. Această oră nu e cea naturală pentru organism - cercetătorii militează pentru păstrarea orei de iarnă -, însă a fost adoptată din motive economice. Adolescenţii, de exemplu, au nevoie de 3 săptămâni pentru a se adapta la ora de vară.

„În timpul Primului Război Mondial, adică în timpul penelor de curent şi a lipsei de cărbune, s-a produs această oră de vară. A fost abandonată ulterior şi reintrodusă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi a rămas aşa din timpul crizei energetice din anii '70. Studiile au demonstrat că nu se face nicio economisire de energie, mai ales că acum, vara, folosim şi aerul condiţionat. Cine câştigă, cine pierde? Cresc vânzările în magazine, turismul câştigă şi el vara, pierd cei care lucrează în televiziuni, la teatru, agricultura şi zootehnia pierd şi ele. Ce câştigăm noi? Ceva mai multe accidente vasculare cerebrale, ceva mai multe infarcturi, suntem afectaţi nu o zi, ci o săptămână sau mai mult. Adolescenţii au nevoie de 3 săptămâni să se adapteze la ora de vară. În Parlamentul European s-a votat să nu mai schimbăm ceasul, dar nu s-a stabilit pe ce oră rămânem. La nivel de cercetători şi medici se militează pentru ora de iarnă. Ora de vară face rău somnului, inimii, mai mult cancer, mai mult consum de alcool şi ţigări. Dacă rămânem pe ora de iarnă, oamenii vor fi mai sănătoşi din punct de vedere psihologic şi vor fi mai eficienţi la şcoală şi la serviciu”, a explicat dr. Oana Claudia Deleanu, şef de lucrări la Catedra Pneumologie, UMF „Carol Davila”.

Lipsa de somn predispune tinerii la depresie şi obezitate

Tulburările de somn afectează şi copiii, nu doar adulţii. Apneea de somn, de exemplu, există şi la copii şi la tineri, cu aceleaşi consecinţe. Presiunea societăţii moderne influenţează somnul copiilor şi tinerilor, mai ales tehnologiile noi, care ne ajută pe toţi, dar care ne fac şi rău. În plus, dacă un adult are un program de somn haotic, acest program va fi adoptat şi de copilul său sau de adolescent.

„7 din 10 elevi de liceu dorm mai puţin de 8 ore, dar adolescenţii trebuie să doarmă 9-10 ore, pentru că au o vârstă vulnerabilă, cu multe transformări, în care au nevoie de somn. Dacă ne uităm un pas înainte, aceşti copii devin imediat studenţi şi deja au căpătat această obişnuinţă de a nu dormi foarte bine şi nici suficient. Când o serie de studenţi au fost chestionaţi despre cauza rezultatelor nesatisfăcătoare, au răspuns: excesul de socializare, presiunea de a fi peste tot şi obiceiurile de somn nesănătoase. Ce se întâmplă? Adorm în condiţii nepotrivite, cu telefonul, cu laptopul în braţe, a doua zi ori nu se pot trezi, nu se duc la şcoală, ori se duc şi iau energizante, cafele, pastile de somn, şi dorm ziua, iar această siestă care nu mai e de mult o siestă strică ritmul circadian. Deci ei pierd în medie 14 ore de somn pe săptămână. Dincolo de randamentul scăzut la şcoală, această privare de somn la această vârstă predispune la depresie, obezitate şi diabet. Iar un tânăr de 18 ani privat de somn, care conduce, este la risc pentru accidente fatale” (dr. Mihaela Oros, Preşedintele Asociaţiei pentru Tulburările de Somn la Copii şi Adolescenţi).

Tinerele mame au şi ele probleme cu somnul, iar o mamă care nu doarme, nu e perfect capabilă să-şi îngrijească nou-născutul şi devine iritabilă, îşi pierde răbdarea şi se înfurie uşor. De asemenea, copiii care nu dorm destul sunt nervoşi şi agitaţi. Se recomandă ca un copil să nu aibă electronice în cameră şi să nu se uite în ecrane înainte de somn, pentru că va dormi agitat.

„Un somn prost este rău pentru părinţi, dar şi pentru copii. Un copil de şcoală care nu doarme e mereu iritabil, e un copil cu care nu te poţi înţelege, cum spunem în limbaj obişnuit, are rezultate nesatisfăcătoare la şcoală, nu e concentrat, nu poate să-şi facă temele. Şi, într-adevăr, există o asociere între privarea de somn, depresie şi obezitate. Lipsa de somn creşte apetitul, deci omul mănâncă mai mult. Sunt o grămadă de adolescenţi obezi în ultima vreme, ba chiar şi copii de grădiniţă. Rutina de somn este foarte importantă: copilul să aibă acelaşi program în fiecare seară. Chiar dacă nu iese mereu, trebuie încercat. Înainte de somn să se stea de vorbă cu copilul, dacă e mai mare, sau să i se citească o poveste, dacă e mai mic, dar totul să se petreacă într-o cameră liniştită şi o atmosferă calmă. Fără televizor în cameră, fără telefon, fără tabletă. Stimulii vizuali şi auditivi nu fac altceva decât să hiperstimuleze copilul, şi atunci somnul nu va mai fi unul liniştit”, a atras atenţia dr. Irina Costache, medic pediatru.

Un nou-născut are nevoie de 12-18 ore de somn, un copil de 10-12 ore de somn, un adolescent de 9-10 ore, iar un adult de 7-8 ore.
Pe parcursul somnului, se realizează dezvoltarea cerebrală, stimularea sistemului imunitar, menţinerea funcţiilor emoţionale şi sociale, învăţarea.
Copiii au nevoie de somn bun în principal pentru a creşte, adolescenţii pentru a-şi menţine vigilenţa în timpul zilei, iar adulţii pentru a-şi recupera forţele şi a-şi putea desfăşura munca de zi cu zi.
E bine să se respecte aceleaşi ore de culcare şi de trezire în fiecare zi.
Cu cel puţin 3 ore înainte de somn să se evite alimentele grele, picante şi zaharoase, cofeina şi alcoolul.
Să nu se păstreze în camera de somn electronice: televizor, computer, telefoane mobile.
Dacă problemele de somn se agravează, e indicat să se consulte medicul.