INTERVIU Dr. Posoiu, gastroenterolog: „Medicamentele antiinflamatoare pot cauza gastrita“
Click! Sănătate: Ne puteţi spune ce înseamnă gastrita pe înţelesul tuturor?
Dr. Carmen Ruxandra Posoiu: Gastrita este o afecţiune frecventă care se defineşte prin inflamaţia mucoasei stomacului (cu toate caracteristicile unui proces inflamator – înroşire, umflare, durere). Durerea este de regulă localizată în partea superioară a stomacului, sub stern (epigastru).
Cum se ajunge la îmbolnăvirea de gastrită?
Dr. Carmen Ruxandra Posoiu: În mod normal, celulele stomacului produc acid clorhidric care are un rol important în iniţierea procesului de digestie la nivel gastric, precum şi în apărare - distrugerea anumitor microorganisme. Pentru ca acidul să nu agreseze mucoasa gastrică, există anumiţi factori de protecţie ai mucoasei care creează o barieră de apărare la nivelul ei (mucus, prostaglandine, etc.). Gastrita se dezvoltă când apare un dezechilibru între producerea de acid şi mecansimele de apărare ale mucoasei gastrice, permiţându-se astfel acidului să atace mucoasa gastrică.
Stimată Dnă Doctor spuneţi-ne vă rog care sunt principalele cauze ale apariţiei gastritei?
La apariţia acestui dezechilibru pot contribui diferiţi factori, printre care anumite infecţii – cea mai comună fiind cea cu bacteria Helicobacter pylori. Bacteria se găseşte în stomacul a peste 50% dintre noi, dar, deşi este considerată factor de risc pentru gastrite, ulcer gastric şi duodenal, precum şi pentru cancerul gastric, numai la anumite persoane cauzează simptome, în timp ce la alte persoane poate să populeze mucoasa gastrică, însă, fără a cauza inflamaţie. Medicamentele antiinflamatoare non-steroidiene (AINS) precum aspirina, ibuprofenul, diclofenacul etc pe care multe persoane le administrează pentru diferite tipuri de dureri – articulare, musculare, de exemplu sau ca antiagregante (ex. aspirina) pot afecta bariera de apărare mucozală, permiţând astfel acidului să cauzeze gastrita. Alte cauze mai rare cuprind stresul organismului provocat de o boală foarte severă, de arsuri sau de o intervenţie chirurgicală majoră, reacţii autoimune asociate cu alte boli autoimune (DZ tip I, tiroidita Hashimoto), consumul de alcool sau de anumite droguri (cocaina, de exemplu), alte infecţii cu bacterii, paraziţi, virusuri şi fungi (mai ales la persoane cu imunitatea compromisă).
Acum că am aflat despre cauze, cu ce simptome se confruntă pacienţii cu gastrită?
Boala poate evolua la multe persoane asimptomatic (putând fi descoperită la investigaţiile endoscopice sau radiologice efectuate). Ea se poate instala brusc (forma acută) sau se poate agrava treptat, durând o perioadă lungă de timp (forma cronică). Gastrita se manifesta frecvent prin durere în etajul abdominal superior, sub stern, cu caracter intermitent, iar uneori este exacerbată de post alimentar sau după mese, de obicei, este calmată de antiacide. Alte simptome ce se pot asocia sunt: greaţa, vărsăturile, lipsa apetitului, senzaţia de plenitudine gastrică sau saţietate precoce, balonarea.
Totuşi, simptomele de mai sus sunt prezente şi în alte boli. Care sunt acestea şi când trebuie un bolnav să se prezinte de urgenţă la doctor?
O durere în etajul abdominal superior poate fi cauzată şi de alte afecţiuni digestive (exemplu, afecţiuni ale intestinului subţire şi gros, ale pancreasului, vezicii biliare, etc.), precum şi extradigestive (de exemplu, infarctul miocardic acut localizat posterior).
Prezintă-te la medic dacă:
- Ai durere intensă în capul pieptului care nu cedează la antiacide.
- Simptomele durează de mai mult de o săptămână .
- Simptomele au apărut după administrarea unor medicamente.
- Ai vărsături cu sânge sau în zaţ de cafea ori prezinţi scaune de culoare neagră.
- Ai pierdut recent în greutate fără să fi ţinut deliberat vreo dietă anume pentru slăbit.
La ce investigaţii va fi supus bolnavul de gastrită pentru un diagnostic corect?
Medicul poate pune iniţial diagnosticul de gastrită pe baza anamnezei (descrierea simptomelor de către pacient) şi examenului fizic (durerea la palpare epigastrică), fără a mai fi necesare alte investigaţii. Dacă sub tratament şi dieta corect urmate, simptomele nu se ameliorează sau se agravează, medicul va recomanda investigaţii.
Endoscopia digestivă superioară (gastroscopia) este investigaţia care poate confirma prezenţa gastritei şi preciza cât de severă este aceasta. Este o investigaţie la vedere a tractului digestiv superior prin introducerea unui tub flexibil prevăzut cu camera video care vizualizează esofagul, stomacul şi duodenul. De la nivelul tubului digestiv, se pot recolta probe de biopsie ţn timpul endoscopiei, dacă există leziuni care necesită investigare histopatologică (la microscop). Prezenţa bacteriei Helicobacter pylori se poate detecta prin mai multe metode: fie în timpul endoscopiei, printr-un test rapid, fie în afara endoscopiei printr-un test fecal sau prin test respirator. O alta investigaţie care poate fi folosită este radiografia cu bariu (tranzitul baritat) a tractului digestiv superior, dar acurateţea acestei metode este mai mică decât a endoscopiei.
Ce trebuie să facă un pacient cu gastrită pentru a se vindeca?
În primul rând, trebuie efectuate nişte
, ceea ce înseamnă evitarea mâncărurilor iritante, precum grăsimi, prăjeli, alimente picante, crudităţi, alcool, cafea şi băuturi carbogazoase. Mesele trebuie sa fie mai dese şi mai reduse cantitativ. Trebuie evitate anumite medicamente iritante, în special antiinflamatoarele non-steroidiene. Ca medicaţie, puteţi calma durerile de gastrită folosind antiacide (dicarbocalm, malox, etc.). Dacă acestea nu sunt suficiente pentru a ameliora simptomele, medicul vă poate recomanda medicamente mai puternice, din grupa blocanţilor H2 (precum ranitidina) sau a blocanţilor de pompă de protoni (din familia omeprazolului), care inhibă producerea acidului gastric. În cazul în care este diagnosticată bacteria Helicobacter pylori, tratamentul, de regulă, va consta în administrarea de antibiotice asociate cu inhibitoare ale producerii de acid.
Dr. Carmen Ruxandra Posoiu este medic primar gastroenterologie şi hepatologie şi are Competenţe în endoscopie digestivă, videocapsulă endoscopică şi ecografie abdominală. O poţi găsi la Policlinica Apusului din Bucureşti, (str. Apusului nr. 63, et. 1). Pentru detalii poţi accesa www.cabinet-gastro.ro
