Imunoterapia şi terapiile ţintite salvează viaţa pacienţilor cu cancere în stadii avansate

În România, cel mai frecvent este cancerul de plămâni, cu 11.300 de cazuri, urmat de cel colorectal, cu 11 mii de cazuri şi de cel de sân cu peste 9.600. Urmează ca frecvenţă, cancerul de prostată cu 6.000 de cazuri şi cel de vezică urinară cu aproape 4.000 de pacienţi. Deşi chimioterapia, chirurgia şi radioterapia salvează în continuare mulţi pacienţi cu cancer, şi terapiile ţintite şi imunoterapia s-au dovedit a fi eficiente în mai multe tipuri de cancere: mamar, pulmonar, ovarian, de vezică urinară sau melanom.

Prof. Dr. Tudor Eliade Ciuleanu, unul dintre oncologii de top din cadrul echipei Spitalului Onco Card din Braşov, remarcă, în primul rând, creşterea speranţei de viaţă şi reducerea efectelor secundare adverse prin folosirea terapiilor ţintite şi a imunoterapiei: „În ceea ce priveşte cancerele pulmonare (cele non microcelulare reprezintă 4 din 5 cazuri, iar unul din 5 este microcelular) lucrurile au evoluat, supravieţuirea e de 3 ori mai lungă decât era în urmă cu 15 ani, chiar în cazurile cu metastaze la distanţă. Pentru anumite cazuri, există tratamente ţintite care sunt extrem de eficiente. Aş da un exemplu din propria mea cazuistică, cel al unui pacient cu cancer pulmonar cu metastaze osoase şi hepatice. Acesta a făcut chimioterapie: iniţial, nu a mers foarte bine, cancerul a evoluat după 4 cicluri de chimioterapie, în urmă cu 8 ani. Apoi, s-a descoperit că are o anumită mutaţie, a primit un tratament ţintit, o singură tabletă pe zi, iar 5 ani a fost în remisiune completă, la un caz care trăieşte 4-6 luni. După 5 ani, a dezvoltat o rezistenţă, o mutaţie secundară care a fost definită între timp şi pentru care s-a dezvoltat o generaţie nouă de inhibitori. Şi pacientul a început tratamentul cu aceşti noi inhibitori şi a mai avut încă doi ani şi jumătate de remisiune completă în condiţii foarte bune”.

Lupta omenirii cu cancerul este departe de a se fi încheiat, însă fiecare an aduce progrese remarcabile în privinţa tratamentelor. Însă condiţia ca aceste terapii să fie aplicate corect este ca pacienţii să ajungă în centre oncologice cu experienţă. Asta pentru că terapiile ţintite şi cele moleculare funcţionează numai dacă sunt corect depistate subtipurile de cancer şi modul cum acţionează şi evoluează celulele maligne în organism.

„Sunt foarte puţine localizări pentru care nu s-au făcut progrese. Acestea sunt corelate cu dezvoltarea geneticii, progresul s-a făcut în basic science, în cunoaşterea fundamentală a cancerului, în definirea ţintelor moleculare, a mutaţiilor, a diferitelor variante care personalizează cancerul de la individ la individ. Şi după progresul cunoaşterii moleculare, a definiţiei moleculare a tipurilor de cancer, au venit medicamentele pentru blocarea ţintelor moleculare. La un moment dat, cunoşteam foarte mult, dar făceam foarte puţine. Acum, din fericire, s-a depăşit momentul şi acum ştim multe şi putem face multe. Acum nu trebuie să credem că tratamentele clasice nu sunt eficiente, ar fi o greşeală. De exemplu, încă din anii ’80, cancerul testicular poate fi vindecat prin chimioterapie clasică în 80-90 la sută dintre cazuri. Acolo nu s-a progresat, dar aşa de bune au fost rezultatele din urmă cu 30 de ani. Şi folosim cam aceleaşi scheme pe care le utilizam la începutul anilor ’90, cu acelaşi succes”, concluzionează prof. dr. Tudor Eliade Ciuleanu.