Hibiscusul, diureticul fără reţetă

1 2 jpg jpeg

Cunoscut şi sub denumirea de „trandafirul chinezesc”, hibiscusul (Hibiscus sabdariffa), originar din zona Orientului şi a Asiei, este cultivat atât ca plantă decorativă (cu flori mari, multicolore), cât şi ca plantă medicinală. Dacă în regiunile tropicale şi subtropicale (Egipt, Mexic, China), seminţele sunt folosite pentru tratarea durerilor de burtă, la noi se utilizează întreagă floare, pentru infuzii cu efect diuretic. În general, în medicina naturistă este folosită aproape toată planta, de la rădăcină, la tulpină şi la partea aeriană.

Hibiscusul este bogat în proteine şi în fibre şi are un conţinut semnificativ de calciu, fier, fosfor, tiamină (vitamina B1), caroten, niacină (vitamina B3), riboflavină (vitamina B2), acid ascorbic şi alţi aminoacizi necesari organismului. Cel mai adesea, aceste substanţe se găsesc în flori şi în seminţe, dar pot fi extrase şi din frunze şi din rădăcină. Se pare că ceaiul are efecteantioxidante şi relaxante şi ajută la îmbunătăţirea sănătăţii cardiovasculare.

Scade tensiunea arterială

Florile de hibiscus ajută la scăderea tensiunii arteriale, datorită propietăţilor sale diuretice (ajutând organismul să elimine excesul de apă). De asemenea, antocianinele blochează enzima de conversie a angiotensinei - enzimă care are rol în reglarea presiunii arteriale.

Înainte de a începe o cură cu ceai de hibiscus, pentru reducerea tensiunii arteriale, este indicat ca pacientul să discute cu medicul specialist, pentru a vedea dacă nu există contraindicaţii în cazul său. Se beau 4 căni de ceai pe zi. La o cană de apă se adaugă 1 linguriţă de flori uscate şi se lasă la infuzat 20 de minute.

De ajutor în tratarea constipaţiei

Infuzia din flori de hibiscus este folosită pentru îmbunătăţirea tractului digestiv, având rol în tratarea constipaţiei. De asemenea, datorită efectelor sale antispasmodice, mai este utilizată pentru tratarea sindromului de colon iritabil şi îmbunătăţirea modului de funcţionare al vezicii urinare. De altfel, pentru efectele sale laxative, florile bine spălate se adaugă direct în salate, în plăcinte sau în jeleuri, mai ales în zona Orientului.

În medicina tradiţională se folosesc ceaiurile şi datorită efectului relaxant. Pentru un gust mai bun şi pentru a evita adaosul de zahăr este indicat ca în infuzie sau în ceai să se adauge fructe de pădure, merişor ori măceşe.

Citeşte şi: Top 10 alimente care te ajută să scapi de constipaţie

Alte beneficii pentru sănătate

Datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi, ceaiul din frunze de hibiscus este recomandat pentru reducerea colesterolului. De altfel, ceaiul din florile plantei stimulează activitatea cerebrală, îmbunătăţind rezistenţa la efort fizic şi psihic. Totodată, ajută la reducerea depozitelor de grăsime de pe artere şi la încetinerea degradării celulelor corpului.

Graţie conţinutului de vitamina C, hibiscusul este adeseori folosit pentru tratarea simptomelor răcelii şi ale gripei. Pentru un efect rapid, se consumă maceratul de hibiscus. În tratarea tusei este recomandat ceaiul din rădăcină de hibiscus, în timp ce compresele cu infuzie de frunze ajută la scăderea febrei.

Previne şi tratează depresia şi ajută la pierderea în greutate. Consumat imediat după masă, hibiscusul ajută la reducerea absorbţiei de carbohidraţi. Efectele nu sunt imediate, dar, în timp, se va observa o scădere a numărului de kilograme. În acest caz, ceaiul trebuie să fie neîndulcit.

3 metode de preparare a plantei

Hibiscusul poate fi folosit atât sub formă de ceai sau infuzie, cât şi sub formă macerat.

Pentru infuzie este necesar să pui 10 petale de floare sau 10 frunze la o cană de apă caldă, acoperi şi laşi să elibereze toate substanţele nutritive conţinute de hibiscus. La temperaturi ridicate, multe dintre aceste substanţe se pierd, în special conţinutul de vitamina C.

Ceaiul se prepară din tulpini, flori, frunze sau rădăcini, dar şi din seminţe. De obicei, la magazinele naturiste, acestea se găsesc deja sub formă de pliculeţ de ceai, deci nu trebuie decât să le ţii în apă caldă, dar nu mai mult de 3 minute, pentru ca substanţele active să nu se piardă. Un pliculeţ este suficient pentru o cană cu 200 ml de apă. Vei obţine o licoare plăcută, de culoare roşiatică, ce se poate bea caldă sau rece, în funcţie de afecţiune.

Maceratul la rece se pregăteşte din 2 linguri de pulbere de hibiscus (cumpărat de la magazinele naturiste) la 250 ml apă rece. Amestecul se lasă la macerat peste noapte, minimum 8 ore, după care se filtrează şi se bea. Doza recomandată este de cel puţin 2 căni pe zi. Pentru efectele benefice asupra sistemului nervos, este indicat ca tratamentul să fie urmat pe o perioadă de cel puţin o lună.

Info

Ceaiul de hibiscus este contraindicat femeilor însărcinate sau celor care urmează un tratament de fertilitate, precum şi persoanelor cu hipotensiune arterială, deoarece acesta scade tensiunea arterială.