Dr. Tamasescu: „Bolile cardiovasculare sunt frecvente la tineri, deci e necesar un bilanţ biologic complet de la vârsta de 30 ani”

Cine prezintă un risc mai mare să sufere de boli de inimă dintre femei şi bărbaţi?

În comparaţie cu bărbaţii, femeile sunt supuse unui risc mai mic pentru bolile de inimă. Acest lucru a fost pus pe seama estrogenilor care cresc nivelul colesterolului bun şi au efect vasodilatator. Avantajul se pierde odată cu intrarea la menopauză, dacă nu se urmează o terapie de substituţie estrogenică sau dacă femeia este o veche fumătoare.

Beneficiul asupra inimii al administrării de estrogeni după menopauză este controversat. Studii recente au arătat că acest lucru depinde foarte mult de momentul la care se iniţiază tratamentul cu estrogeni. Femeile care încep tratamentul de substituţie hormonală în jurul instalării menopauzei au un risc cu 30% mai mic pentru boli coronariene decât cele care nu iau deloc. Femeile care încep terapia cu estrogeni la zece sau mai mulţi ani după instalarea menopauzei ori după vârsta de 60 de ani nu obţin niciun beneficiu.

Ce probleme cardiace pot apărea în lipsa unui diagnostic precoce?

Există boli de inimă care, dacă nu sunt depistate la timp, au drept consecinţă moartea subită cardiacă. De exemplu, cardiomiopatia hipertrofică este frecvent întâlnită şi poate fi diagnosticată în cele mai multe cazuri prin efectuarea unei ecografii cardiace. În cazuri rare, se recomandă screenigul unor mutaţii genetice. Alte boli, cum sunt displazia aritmogenă de ventricul drept, necesită efectuarea unui RMN cardiac pentru confirmare. Ca în cazul altor afecţiuni, un screening periodic prin metodele neinvazive prezentate mai sus este indicat tuturor, de la o anumită vârstă.

Moartea subită nu are legatură cu câtă mişcare facem. Aceasta are la origine boli congenitale sau dobândite care n-au fost diagnosticate la timp. La ora actuală, există programe de screening care permit identificarea riscurilor înainte de implicarea în activităţi sportive intense. De aceea, le-aş recomanda celor care exersează mai mult, celor care participă la maratoane sau activităţi de cycling, să realizeze un astfel de screening anual. Există modalităţi de diagnostic non-invazive: electrocardiograma de repaus, ecografia cardiacă, testul de efort ECG, ecografie de stres, angioCT coronarian, RMN cardiac.

Cum recunoaştem un infarct?

Infarctul miocardic este o afecţiune acută, care se manifestă prin astuparea uneia dintre arterele coronare. Infarctul miocardic acut se recunoaşte clinic prin durere toracică tipică cu caracter de gheară, presiune, apăsare, cu durată prelungită, cu iradiere la nivelul membrului superior stâng, al braţelor sau mandibulei, simptome care-l determină pe pacient să se prezinte de urgenţă la spital. O categorie aparte de pacienţi o reprezintă cei cu durere toracică atipică, cum sunt vârstnicii sau diabeticii care au ischemie miocardică silenţioasă.

În cazul producerii unui infarct, pacientul ar trebui să-şi administreze nitroglicerină sublingual sau puffuri şi să se adreseze unui serviciu medical de urgenţă (112). Odată diagnosticat infarctul miocardic acut, se recomandă efectuarea unei coronarografii în primele 12 ore de la debutul durerii toracice şi implantarea unui stent la nivelul vasului responsabil de infarct.

Citeşte şi: Recuperarea după infarct, pas cu pas

Ce analize sunt recomandate pentru depistarea la timp a bolilor cardiovasculare?

Pentru pacienţii cu suspiciune de boală cardiacă ischemică, recomandăm modalităţi de diagnostic non-invazive, precum electrocardiograma de repaus, ecografia cardiacă, testul de efort ECG, ecografie de stres, angioCT coronarian sau RMN-ul cardiac. Bolile cardiovasculare sunt din ce în ce mai frecvente la tineri, de aceea un bilanţ biologic complet încă de la vârsta de 30 ani ar fi necesar. Există analize de sânge şi pentru depistarea precoce a diabetului zaharat (de ex. glicemie, test de toleranţă la glucoză, hemoglobină glicozilată), a dislipidemiei (fracţiuni lipidice din sânge-colesterol total, trigliceride, LDL, HDL).

Care sunt metodele folosite pentru diagnosticare şi tratament?

Există modalităţi imagistice moderne de diagnostic (RMN cardiac, angioCT) care sunt destul de accesibile în ultimul timp şi care ne ajută în vederea stabilirii unui diagnostic corect şi implicit a unui tratament adecvat. Cu toate acestea, raţionamentul clinic rămâne esenţial.

Cardiologia a progresat mult în ultimii 20 ani: de exemplu, în cazul infarctului miocardic acut am trecut de la „era trombolizei” la , „era angioplastiei coronariene”, cu reducerea semnificativă a mortalităţii postinfarct. De asemenea, pacienţii cu stenoză aortică strânsă inoperabili în trecut datorită comorbidităţilor, actual au o rezolvare prin implantarea unei valve percutan (TAVI). Nu în ultimul rând, multe din intervenţiile cardio se realizează acum prin metode minim invazive.

Ce avantaje oferă tehnicile minim invazive comparativ cu chirurgia clasică?

Cardiologia intervenţională care oferă soluţii minim-invaziveare multiple avantaje: riscul mai mic de sângerare, riscul scăzut de infecţii, perioada de spitalizare mai scurtă, reducerea intensităţii durerilor postoperatorii, recuperarea uşoară. Decizia de a folosi una din aceste modalităţi de tratament se stabileşte în funcţie de patologia concomitentă a bolii de bază, de specificaţii anatomice.

Alte boli care pot fi tratate prin cardiologie intervenţională sunt boala arterială periferică, cu o rată de succes de 80%, deşi uneori este necesar un tratament hibrid (intervenţional plus chirurgie vasculară clasică), datorită complexităţii leziunilor vasculare, precum şi unele valvulopatii (de exemplu TAVI, pentru pacienţii cu stenoză aortică strânsă eligibili).

Există cazuri în care este preferabilă chirurgia cardiacă clasică, cum ar fi cel al bolii cardiace ischemice. Aici mă refer la boala coronoriană trivasculară cu leziuni severe, care nu pot fi rezolvate intervenţional.

Ce recomandări aveţi pentru menţinerea sănătăţii inimii?

Pe lângă modificarea alimentaţiei, trebuie să facem sport regulat şi să renunţăm la fumat.

Dieta bogată în grăsimi determină formarea plăcilor de aterom prin depunerea colesterolului în pereţii arterelor, favorizând sau accelerând ateroscleroza care stă la originea apariţiei majorităţii bolilor cardiovasculare. Ateroscleroza se manifestă frecvent la nivelul arterelor inimii (arterele coronare), cu apariţia bolii cardiace ischemice. Asta înseamnă, pe scurt, că trebuie să ne ferim în continuare de grăsimi pe care le înlocuim cu legume, fructe, peşte, cereale integrale. Eliminăm prăjelile şi evităm excesul de grăsimi animale şi de zahăr. Exerciţiul fizic regulat este recomandat la un nivel minim de 30 minute, 5-7 zile pe săptămână.

Odată diagnosticat cu o afecţiune cardiovasculară, pacientul trebuie să-şi urmeze tratamentul conform indicaţiei medicului, să-şi controleze factorii de risc cardiovasculari şi să efectueze controale periodice.