Dr. Elena Ciupercă: Ce este şi cum se tratează sindromul colonului iritabil
Durerea abdominală este unul dintre simptomele sindromului colonului iritabil. Medicul Elena Ciupercă ne vorbeşte mai mult despre această boală, de la manifestări la cauze şi tratament.
1 Ce este sindromul colonului iritabil?
Sindromul de intestin iritabil este o afectiune care are ca simptom principal durerea abdominala care apare in stransa legatura cu tulburarile de tranzit. Poate fi vorba despre constipatie, diaree sau alternanta constipatie- diaree; durerea este de obicei accentuata sau ameliorata de defecatie si se poate insoti de modificari de forma sau aspect ale scaunului. Criteriile de diagnostic cuprind si criterii temporale- durerea trebuie sa fie prezenta cel putin o data pe saptamana in medie in ultimele 3 luni, dar cu debut in urma cu cel putin 6 luni. Asadar sindromul de intestin iritabil este o afectiune cronica si simptomele cu aparitie recenta chiar compatibile ca prezentare cu acest diagnostic nu pot fi catalogate ca intestin iritabil conform definitiei.
Sindromul de intestin iritabil este de fapt expresia perturbarii axei creier-intestin, adica a conexiunii cu impact bidirectional intre sistemul nervos central si cel enteric. Aceasta axa poate fi influentata de factori psihosociali (tip de personalitate, adaptare, stres, suport social), de influentele timpurii (genetica, infectii, trauma, modele comportamentale parentale, cultura) dar si de factori fiziologici intestinali (motilitate, secretie, senzatie viscerala, microbiota intestinala, functie imuna intestinala).
Care sunt cauzele si cum poate fi tratat?
Una din cauzele frecvente ale intestinului iritabil este gastroenterita infectioasa produsa de bacterii patologene, virusuri sau paraziti. Aproximativ 10-15% din persoanele cu gastroenterita infectioasa dezvolta ulterior sindrom de intestin iritabil.
Antibioticele utilizate pentru infectii non gastrointestinale perturba microbiota intestinala si pot conduce la intestin iritabil.
Intoleranta la anumiti carbohidrati si alergiile alimentare par a juca un rol in aparitia intestinului iritabil la anumite subgrupe de pacienti.
Agregarea familiala si rata mai mare de concordanta la gemeni monozigoti fata de gemenii dizigoti sustin implicarea factorilor genetici.
Nu in ultimul rand afectiunile psihiatrice si stresul se asociaza adesea cu sindromul de intestin iritabil si au un rol important in influentarea perceptiei si exacerbarea simptomelor.
Tratamentul vizeaza corectarea simptomelor predominante- astfel pentru constipatie folosim laxative si fibre, pentru durerea abdominala antispastice sau ulei de menta, pentru diaree antidiareice; pentru ameliorarea balonarii putem folosi antibiotice intestinale cu rol in reglarea microbiotei, probiotice si sa tratam constipatia atunci cand este asociata. O alta abordare este sa influentam factorii cauzali- modularea microbiotei prin probiotice sau antibiotice intestinale; atunci cand factorii psihosociali sunt proeminenti poate fi necesara medicatie psihotropa sau consiliere psihologica.
Este o afectiune strict digestiva sau are si o componenta psihologica?
Dupa cum am vazut, unul dintre “input”-urile de la nivelul axei creier intestin sunt factorii psihosociali. Vorbim despre tipul de personalitate, stres, despre capacitatea noastra de a ne adapta la stres si despre suportul pe care ni-l ofera colegii, prietenii si familia. S-a observat de asemenea ca sindromul de intestin iritabil se asociaza cu conditii psihiatrice cum ar fi anxietatea, depresia, tulburarile de personalitate intr-un procent semnificativ, de aproximativ 50%.
Toti acesti factori psihologici determina manifestari fizice prin conexiunile neuronale la nivelul axei creier intestin si prin eliberarea de neurotransmitatori care inflenteaza motilitatea, secretia si senzatia la nivel intestinal.
Totodata existenta unei suferinte digestive cronice afecteaza calitatea vietii si activitatile zilnice; in timp apar pesimismul si atentia crescuta la ceea ce simtim, cu scaderea pragului de durere si accentuarea acuzelor digestive.
In concluzie, este dificil sa separam factorii intestinali de cei psihologici in aparitia si persistenta intestinului iritabil, ei se asociaza adesea si se potenteaza reciproc.
Ati observat vreo schimbare la incidenta colonului iritabil in Romania in ultimii 5-10 ani? A crescut/scazut? Cum va explicati acest fenomen?
In Romania nu este disponibila o centralizare a datelor privind incidenta sau prevalenta sindromului de intestin iritabil intrucat nu exista o conexiune intre raportarea acestor date la nivelul componentelor majore ale sistemului sanitar (medicina de familie, ambulatoriu de specialitate, spital). Personal consider ca incidenta intestinului iritabil este relativ constanta, poate cu o usoara crestere in contextul pandemiei cu noul coronavirus prin exacerbarea stresului si prin utilizarea uneori nejustificata de antibiotice.
Cum poate fi ajutat un pacient cu colon iritabil in afara de a-I oferi o reteta? Dieta, stil de viata etc?
Putem ajuta poate mai mult decat prin medicamente un pacient cu sindrom de intestin iritabil prin suport, comunicare si construirea unei relatii de incredere. Trebuie sa intelegem ce aduce pacientul la medic- exacerbarea simptomelor, grija pentru o boala grava sau afectarea activitatilor zilnice si sa ne orientam asupra nevoilor sale reale.
Uneori modificarile de dieta pot fi benefice. Dieta cel mai frecvent recomandată în sindromul de intestin iritabil este low FODMAP- dieta săracă în carbohidraţi fermentabili in care se evita lactatele cu lactoză (lapte de vacă, iaurt, budinci, ricotta, mascarpone, îngheţată), indulcitorii (miere, sirop de agave, sorbitol, maitol, xilitol), anumite fructe (mere, pere, piersici, mango, pepene, cireşe, nectarine, prune), legume (broccoli, sparanghel, sfeclă, ceapă, linte, fasole, mazăre, ciuperci, conopidă) şi cereale (grâu, secară). Dieta low FODMAP permite consumul de lapte şi iaurt fără lactoză, brânzeturi fermentate, unor fructe (afine, banane, lime, portocale, căpşuni, pepene galben, kiwi), legume (păstârnac, cartof, măsline, salată, morcov, castravete, vânătă, napi), seminţe (alune, arahide, nuci, seminţe de pin) şi cereale (orz, quinoa, porumb, orez). Ca sursă de proteine se pot folosi ouăle, tofu, carnea de pui, porc, peşte, vită. Aceste restrictii se mentin timp de 6-8 săptămâni, apoi alimentele excluse sunt reintroduse treptat.
O alta dieta care poate aduce beneficii in intestinul iritabil este dieta cu continut scazut de gluten. Putem de asemenea sa ne stabilim singuri dieta, prin evitarea alimentelor care genereaza simptome..
Sunt evenimente stresoare pe care nu le putem indeparta sau rezolva, iar stresul joaca un rol important in exacerbarea simptomelor intestinului iritabil. Ce putem face in aceasta situatie este sa dormim suficient, sa facem sport si sa investim timp in activitati care sa ne aduca satisfactii.
