Diareea şi automedicaţia: tratamente utile

1 femeiecupastila jpg jpeg

Scaune moi sau lichide, dureri abdominale... Diareea îţi poate afecta viaţa de zi cu zi. În cazul în care suferi de aceste simptome, cel mai probabil vei fi tentat să foloseşti tratamente pe care le ai deja în casă. Unele sunt utile, dar altele pot fi periculoase. Iată ce trebuie să iei în considerare.

Diareea poate avea cauze multiple, precum germenii (salmonella, shigella, stafilococi, adenovirus, enterovirus, rotavirus), afecţiunile peretelui intestinal, ca bolile inflamatorii, tumorile, malformaţiile, intoleranţa la diverse alimente sau intoxicaţia alimentară, stresul şi anxietatea. Printre simptomele care pot fi asociate diareii se numără starea de ameteala, greţurile, vărsăturile, durerile abdominale şi febra.

În caz de diaree, una dintre măsurile pe care trebuie să le iei este adoptarea unei diete alimentare specifice. Specialiştii recomandă produsele alimentare care conţin amidon, precum orez, paste, cartofi foarte bine fierţi, săraţi.

Dacă manifestările abdominale sunt legate de alimente sau băuturi cu risc de toxiinfecţie alimentară, poţi folosi un supliment natural precum FILTRUM®, care contribuie şi la reechilibrarea florei intestinale.

Este foarte importantă rehidratarea organismului, iar în acest sens se pot folosi soluţii orale speciale, care conţin apă, sodiu şi sare. În cazul în care diareea nu este însoţită de febră şi sângerări, se pot folosi inhibitori ai peristaltismului, precum loperamida, numai dacă nu există contraindicaţii menţionate în prospect.

Medicamentele antidiareice pe bază de argilă, cum ar fi cele care conţin diosmectită, nu sunt recomandate copiilor cu vârsta sub doi ani – potrivit unor reglementări emise la nivel internaţional în februarie 2019 –, femeilor însărcinate şi celor care alăptează.

Dacă diareea persistă peste 24 de ore, este recomandabil să ceri sfatul unui medic generalist, precum cel de familie.

În cazul diareii însoţite de greaţă şi vărsături, deshidratarea poate fi severă. Astfel, trebuie pus un mare accent pe o rehidratare corectă. De asemenea, se poate apela la antivomitive uşoare, de tipul celor care se topesc sub limbă. Acestea, spre deosebire de pastilele care sunt înghiţite cu apă, nu riscă să fie eliminate din organism cu ocazia unui nou episod de vărsături.

Atunci când încerci să te rehidratezi, nu bea o jumătate de litru de apă dintr-o înghiţitură, ci în cantităţi mici. De exemplu, încearcă să bei un sfert sau o jumătate de pahar de lichid la fiecare zece minute sau sfert de oră.

În timpul episodului diareic, alimentele trebuie să fie consumate în cantităţi mici, iar mesele să fie dese. Evită alimentele crude, pentru a elimina riscul de contaminare cu bacterii, şi consumă cantităţi limitate de fibre, pentru că acestea favorizează tranzitul intestinal. Consumă legume gătite, precum morcov, dovlecel, vinete, cartof dulce, fructe coapte sau în compot, cărnuri uşoare şi peşte slab, ouă fierte, grăsimi vegetale crude. Evită lactatele, cu excepţia brânzeturilor dure, precum Emmentaler, pe care le poţi consuma doar în cantităţi mici. Se pot bea, de asemenea, ceaiuri, precum cele de cimbru, rozmarin, fenicul, mentă, roiniţă, salvie.

După episodul diareic se pot consuma iaurturi pentru a „repara” intestinul cu ajutorul bacteriilor bune.

Pentru a evita apariţia diareei, este necesar să urmezi câteva reguli simple: o bună igienă zilnică (spălarea mâinilor înainte de fiecare masă, după ce mergi la toaletă etc.); evitarea consumului de apă dintr-o sursă nesigură; evitarea consumului de apă şi alte băuturi carbogazoase în exces; a consumului de alimente care au stat mai mult timp la temperatura camerei; a consumului excesiv de fructe şi legume; alegerea unor alimente consistente, precum orez, banane etc.

Aproape toată lumea poate experimenta o dată pe an un episod digestiv neplăcut, care poate varia de la o indigestie simplă la gastroenterită infecţioasă sau toxiinfecţie alimentară. Dacă ai făcut exces de alcool sau ai consumat fructe de mare, diareea ar putea dispărea după o zi, cu tratament administrat acasă. Însă dacă ai febră, frisoane, ai remarcat cheaguri de sânge în vasul de toaletă sau pe hârtia igienică ori suferi de dureri abdominale severe, altele decât crampele cu care eşti obişnuit, trebuie neapărat să mergi la medic.

Sursa foto: Pexels.com