Multe tulburări de vedere se pot corecta, de cele mai multe ori, prin purtarea de ochelari sau lentile de contact. Există însă şi afecţiuni oftalmologice care necesită tratamente mai complexe, cum este dezlipirea de retină. Netratată la timp, poate duce la pierderea vederii.

Retina este un ţesut foarte subţire care căptuşeşte suprafaţa internă a globului ocular. Aceasta are ca rol transmiterea către nervul optic a impulsului luminos, care, la rândul său, duce informaţia vizuală mai departe către creier. Retina este formată din 2 straturi: unul intern (neuroepiteliu) şi unul extern (epiteliul pigmentar). Când apar rupturi sau leziuni la nivelul ţesutului retinei şi cele 2 straturi se dezlipesc vorbim de dezlipire de retină.

„Decolarea de retină poate fi tracţională (când există proliferare fibrovasculară), exudativă (nu există găuri, dar lichidul subretinian pătrunde sub retină şi o dezlipeşte) sau regmatogenă (există una sau mai multe găuri în retină prin care fluidul subretinian pătrunde şi separă retina de stratul subiacent)”, explică medicul oftalmolog Luiza Pîrvu.

 

Miopia severă, printre cauzele posibile

 

Dezlipirea de retină este o afecţiune întâlnită frecvent la persoanele de peste 40 de ani, care suferă de miopie severă. Nici cei care sunt supuşi unor intervenţii chirurgicale oculare, cum este operaţia de cataractă sau care suferă un traumatism ocular nu sunt feriţi de această problemă. Dezlipirea de retină poate să apară şi în urma unor eforturi fizice intense (de exemplu, ridicarea unei greutăţi foarte mari).

 

Vederea înceţoşată se numără printre primele simptome

 

Apariţia unor puncte negre, filamente (miodezopsii) sau flash-uri luminoase (fosfene) ce plutesc în câmpul vizual şi vederea în ceaţă sunt primele semne care anunţă o dezlipire de retină. „Simptomele pot varia de la foarte uşoare (flash-uri luminoase, miodezopsii) până la scăderea dramatică a vederii, care poate începe periferic, apoi se poate extinde către centru, pacientul comparând-o deseori cu o perdea/pată neagră care nu dispare)”, explică Luiza Pîrvu, medic specialist oftalmologie.

 

Ce analize trebuie să faci

 

În diagnosticarea dezlipirii de retină, medicul oftalmolog poate recomanda ca investigaţii:

  • examenul fundului de ochi - pentru vizualizarea papilei optice, a retinei şi a vaselor de sânge din această zonă.
  • ecografia de pol posterior - investigaţie indicată în caz de cataractă hipermatură sau când dezlipirea de retină a debutat cu o scădere bruscă a vederii;
  • ecografia dinamică - este o ecografie folosită în diagnosticul diferenţial în astfel de situaţii.

 

O urgenţă oftalmologică

 

Dezlipirea de retină este considerată o urgenţă oftalmologică, deoarece zona care se desprinde poate evolua foarte repede către o dezlipire totală. Asta înseamnă că pacientul riscă să-şi piardă vederea. În acest caz, singura opţiune de tratament este operaţia, care este de durată. În timpul intervenţiei, se curăţă corpul vitros, manevră numită vitrectomie. Apoi, se injectează nişte substanţe sau gaze în interiorul ochiului, pentru ca retina să se reataşeze de peretele ocular, iar în final, se cicatrizează rupturile retiniene cu laser sau cu gheaţă (crioplicaţii). În felul acesta, retina nu se mai redezlipeşte. Medicii spun însă că reataşarea propriu-zisă a retinei nu garantează recuperarea totală a vederii. Printre complicaţiile operaţiei se numără cataracta, glaucomul, infecţia. Există şi posibilitatea de recidivă, destul de frecventă, atenţionează specialiştii.

 

Sfatul specialistului

Dr. Luiza Pîrvu, medic specialist oftalmologie, Clinica Provita

 

Retina este ţesutul nobil care procesează informaţia luminoasă şi o transmite creierului, prin intermediul nervului optic. Pentru a vedea starea retinei (şi a nervului optic), cel mai frecvent medicul examinează fundul de ochi, dar mai are la dispoziţie şi alte metode complementare, cum sunt, de exemplu, ecografia oculară sau tomografia în coerenţă optică. Dezlipirea de retină este o urgenţă oftalmologică pentru că, netratată (sau tratată cu întârziere) poate duce la pierderea definitivă a vederii. Şansele de reuşită depind nu doar de tipul decolării sau de extinderea ei, ci şi de rapiditatea cu care se începe tratamentul specific (vitrectomie posterioară, laserterapie, crioterapie, indentaţie sclerală etc). Terapia modernă, aplicată la timp, poate asigura succesul în peste 90% din cazuri, dar uneori rezultatul final nu poate fi prezis.

Citeşte şi:

Alzheimerul «se vede» pe retină

Diabetul, depistat de oftalmolog