Se estimează că, în România, sunt peste 270 de mii de persoane care suferă de demenţă, dintre care doar 35 de mii sunt diagnosticate. Nerecunoaşterea la timp a primelor simptome duce la agravarea diagnosticului, când posibilitatea încetinirii bolii este redusă.

Demenţa se referă la o multitudine de simptome şi semne date de afectarea creierului, de declinul funcţiilor mintalecu manifestări asupra limbajului, intelectului, comportamentului şi relaţiilor emoţionale.

Există mai multe forme de demenţă, cum este maladia Azheimer, demenţa vasculară (reducerea fluxului de sânge la nivelul creierului), demenţa mixtă (implică maladia Alzheimer şi demenţa vasculară), demenţa cu corpi Lewy ( care are simptome comune cu boala Parkinson şi cu maladia Alzheimer). Cei mai afectaţi sunt bătrânii cu vârsta peste 85 de ani.

1. Pierderea memoriei

Uitarea este un proces normal, atât timp cât este de scurtă durată. În cazul celor care suferă de demenţă, anumite informaţii esenţiale se pierd pentru totdeauna. Astfel, aceştia ajung să pună obsesiv aceeaşi întrebare, uitând de fiecare dată răspunsul primit. Când boala se agravează, ei uită numele membrilor familiei sau evenimente recente. De asemenea, se dezorientează uşor, chiar şi pe străzi care le sunt cunoscute, uită cum au ajuns într-un anumit loc sau cum să se întoarcă acasă.

2. Dificultăţi de vorbire

Folosirea unor cuvinte greşite în contextul exprimării, pierderea capacităţii de vorbire cursivă sau uitarea unor cuvinte simple, toate acestea sunt semne ale instalării demenţei. În acelaşi timp, dificultatea denumirii unui obiect sau redenumirea lui, sunt alte simptome ale demenţei.

3. Îngreunarea activităţilor zilnice

O problemă frecventă a celor care suferă de demenţă este uitarea unor activităţi casnice frecvente. De exemplu, prepară mâncarea fără a o consuma sau ies afară fără îmbrăcăminte adecvată vremii. Mai mult, le este greu să efectueze calcule matematice şi să gestioneze banii. Au tendinţa să pună în locuri nepotrivite anumite obiecte, un exemplu în acest sens fiind aşezarea ceasului în frigider sau a cutiei cu zahăr în dormitor. Persoanelor aflate în această situaţie le este greu să reacţioneze în situaţii critice.

4. Schimbarea personalităţii

Trecerea bruscă de la o stare la alta, alternarea momentelor de bucurie cu tristeţe şi apatie sunt alte indicii ale degenerării funcţiei cognitive. Persoanele care suferă de demenţă sunt suspicioase, temătoare şi au mereu impresia că sunt urmărite sau că cineva le doreşte răul.

Info

Comportamentul violent, instalat brusc, lipsa empatiei sau un limbaj nepoliticos sunt primele semne ale demenţei fronto-temporale. Persoanele care suferă de demenţă cu corpi Lewy suferă deseori halucinaţii detaliate şi cad frecvent.

Metode de prevenţie

Pentru a încetini degradarea creierului sunt recomandate activităţile intelectuale, cum ar fi lectura, şahul sau alte jocuri de societate. De asemenea, sunt indicate exerciţiile fizice uşoare şi păstrarea interacţiunii sociale cu prietenii, familia sau aderarea la noi grupuri de persoane care au pasiuni comune. Nu trebuie neglijată nici alimentaţia sănătoasă din care să nu lipsească alimentele proaspete în defavoarea celor bogate în grăsimi saturate.

Sfatul specialistului

Dr. Carmen Adella Sîrbu, medic primar neurolog, BRAIN Institute, Bucureşti

Simptomele demenţei apar treptat, astfel că, în general, partenerul sau cei care sunt zi de zi în preajma bolnavului nu conştientizează degradarea decât în fazele medii sau avansate. Multe simptome ale demenţei sunt întâlnite şi în depresie. Deseori, acestea coexistă, iar în situaţii frecvente, depresia precede demenţa şi determină instalarea mai rapidă a ei. De asemenea, există anumite forme de demenţe care sunt reversibile, dacă sunt recunoscute la debut şi tratate corespunzător. Aici se încadrează unele reacţii adverse la medicamente, anomalii endocrino-metabolice, carenţe alimentare, tumori, infecţii, intoxicaţii etc. Să nu uităm că există şi un proces fiziologic de îmbătrânire, care nu trebuie confundat cu demenţa.