Statisticile arată că, în multe cazuri, persoane tinere şi fără probleme de sănătate au fost practic „doborâte” de către virusul Sars-CoV-2. Un studiu realizat de experţii Royal Infirmary-Edinburgh explică de ce unele persoane infectate cu noul coronavirus pot fi asimptomatice, iar altele pot face forme severe ale bolii, care necesită internarea la terapie intensivă.

Cercetătorii au analizat cazurile a 2.200 de pacienţi îngrijiţi în secţiile de terapie intensivă şi au descoperit că aceştia au gene specifice care duc la forme severe ale COVID-19. Descoperirea este extrem de importantă deoarece va duce, în final, la punerea la punct a unor tratamente eficace împotriva bolii provocate de SARS-CoV-2. „Vaccinurile ar trebui să scadă drastic numărul cazurilor de COVID-19, dar este probabil ca medicii din întreaga lume să trateze în continuare boala în terapie intensivă timp de câţiva ani, aşa că trebuie să găsim urgent noi tratamente“, a declarat doctor Kenneth Baillie, care a şi coordonat cercetările, potrivit adevarul.ro. 
Timp de câteva luni, specialiştii au analizat ADN-ul pacienţilor din peste 200 de unităţi de terapie intensivă care funcţionează în spitalele din Marea Britanie. Au fost scanate genele fiecărei persoane, inclusiv cele responsabile de combaterea infecţiilor. Aceste genomuri au fost apoi comparate cu ADN-ul oamenilor sănătoşi pentru a identifica diferenţele, arată nature.com. Astfel, a fost descoperit că o genă numită TYK2 poate fi „defectă“. „Din această cauză, celulele imune ajung să fie mai «furioase» şi foarte inflamatorii“, a explicat Kenneth Baillie, informeaza click.ro.
 
Din fericire, există o clasă de medicamente antiinflamatoare, utilizate deja pentru afecţiuni precum artrita reumatoidă, care vizează acest mecanism biologic. 
Diferenţe genetice s-au mai găsit şi la o altă genă, numită DPP9, care joacă un rol în controlarea inflamaţiilor. În plus, din cauza anomaliilor descoperite la o altă genă, organismul infectat produce mai puţin interferon, fapt care oferă noului coronavirus un avantaj, permiţându-i să se înmulţească rapid, ducând la o boală mai severă. Astfel, interferonul poate fi administrat ca tratament, cu toate că, iniţial, un studiu clinic al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a concluzionat că nu a ajutat prea mult pacienţii foarte bolnavi. „Administrat în primele două, trei, patru zile de infecţie, interferonul ar funcţiona, deoarece în esenţă ar furniza molecula pe care pacientul nu o produce“, a declarat profesorul Jean-Laurent Casanova, de la Universitatea Rockefeller din New York.  
Vanessa Sancho-Shimizu, un genetician de la Imperial College din Londra, a declarat că descoperirile genetice oferă o perspectivă fără precedent asupra principiului după care funcţionează COVID-19. „Constatările acestor studii genetice ne vor ajuta să identificam anumite căi moleculare care ar putea să ne ajute în intervenţia terapeutică“, a precizat experta. 
 
17% şanse să vă îmbolnăviţi de COVID-19 în familie
Cercetătorii de la Universitatea din Florida au descoperit că în cazul membrilor aceleiaşi familii care stau în izolare la domiciliu după ce unul dintre ei a fost testat pozitiv pentru COVID-19 este de 16,6%. De la începutul pandemiei au fost realizate 54 de studii pe 77.000 de participanţi şi s-a ţinut cont inclusiv de rata de contaminare în cazul asimptomaticilor, al copiilor şi de numărul de persoane cu care bolnavul a intrat în contact pe durata izolării. Cercetătorii americani au subliniat că studiile realizate au ţinut cont inclusiv de condiţiile atmosferice şi de temperatură din spaţiile interioare. Trebuie menţionat că 34% dintre participanţi au menţionat că au purtat mască pe perioada izolării acasă alături de membrul de familie bolnav de COVID-19. 73% dintre voluntari au respectat zilnic normele de igienă şi au dezinfectat suprafeţele cu care bolnavul intra în contact.