De ce nu dispare tusea?

1 2 jpg jpeg

Virusurile, cele mai frecvente cauze

Una dintre cele mai frecvente cauze ale tusei o reprezintă infecţiile virale ale căilor respiratorii, adică răcelile rebele sau gripa. O tuse seacă, iritantă, care nu se manifestă permanent, dar care reapare din când în când poate semnala o afecţiune respiratorie comună: bronşita cronică.

Aceasta evoluează treptat către o tuse productivă (cu secreţii) şi este însoţită de febră mică. Alte cauze pot fi infecţiile din sfera ORL, de la faringită, laringită până la sinuzită.

Poate semnala astmul

Tusea persistentă, care nu trece cu niciunul din tratamentele clasice, poate semnala instalarea astmului. Persoanele care suferă de această boală au o inflamaţie şi o sensibilitate exagerată a bronhiilor (cele două ramificaţii care fac legătura dintre căile aeriene superioare şi plămâni).

Din cauza acestei inflamaţii, în momentul în care astmaticul intră în contact cu un factor alergen, se declanşează tusea. Odată cu tusea, apare însă şi dificultatea de respiraţie şi senzaţia de sufocare.

Bronhiolita, specifică celor mici

În cazul copiilor, tusea apare cel mai adesea din cauza unei infecţii acute de origine virală la nivelul plămânilor (bronhiolita). Aceasta debutează printr-o banală răceală, care se complică apoi cu o tuse seacă şi iritantă.

Copiii cu bronhiolită prezintă treptat o agravare a tusei care devine, încet-încet, productivă şi care cauzează un blocaj serios al căilor respiratorii. În plus, respiraţia copiilor cu această afecţiune este însoţită de un suflu neobişnuit. Cu ajutorul tratamentului potrivit, simptomele ar trebui să dureze şapte-opt zile.

Inima, rol esenţial în respiraţie

Insuficienţa cardiacă poate duce la apariţia unor disfuncţii ale aparatului respirator. Aceasta apare atunci când muşchiul inimii nu mai poate pompa o cantitate suficientă de sânge pentru funcţionarea normală a organismului.

Când inima nu funcţionează la parametri optimi, corpul încearcă să rezolve problema prin creşterea frecvenţei bătăilor inimii. De aceea, sângele stagnează în vasele care ajung la inimă, cauzând acumularea de lichid şi de săruri minerale pe arborele bronhic. Astfel ia naştere tusea persistentă.

Bolile digestive pot fi de vină

O altă afecţiune care se poate ascunde în spatele tusei este refluxul gastroesofagian. Una dintre explicaţiile tusei asociate cu această afecţiune digestivă este că, la nivelul esofagului (porţiune a tubului digestiv care face legătura dintre faringe şi stomac), există câteva terminaţii nervoase comune cu cele ale bronhiilor.

În momentul refluxului sunt stimulate aceste terminaţii nervoase şi rezultă tusea. O altă explicaţie este că o parte din sucul gastric acid care urcă de-a lungul tubului digestiv în refluxul gastroesofagian se scurge înapoi şi ajunge în bronhii, declanşând tusea.

Ţigările o agravează

Persoanele care tuşesc, indiferent de cauză, ar trebui să renunţe la fumat măcar până când reuşesc să scape de tuse. Asta deoarece fumul de ţigară este iritant pentru căile respiratorii şi agravează tusea. Mai mult, în cazul în care tratezi tusea, tutunul întârzie vindecarea.

Detaliile ajută la stabilirea diagnosticului corect

La fel ca febra sau ca durerea, tusea este un simptom, nu o afecţiune. De aceea, pentru a o putea trata corect, trebuie să descoperi mai întâi care este afecţiunea care a declanşat-o. Diagnosticul se pune în urma discuţiei cu medicul, iar tu trebuie să-i oferi acestuia informaţii corecte cu privire la frecvenţa şi la durata episoadelor de tuse.

În plus, trebuie să-ţi dai seama dacă tusea este seacă sau productivă, dacă zgomotul pe care îl provoacă este puternic sau este doar ca o şuierătură.

Doctor Click! vă sfătuieşte

După o răceală, tusea trebuie să se amelioreze, să scadă în intensitate şi frecvenţă în trei-patru săptămâni, rareori poate dura până la opt săptămâni. Tusea care apare în afara unei afecţiuni acute sau care durează mai mult de opt săptămâni este considerată tuse cronică şi poate avea origini extrapulmonare (rinosinuzită cronică, reflux gastroesofagian, lipsă de fier, tulburări psihice) sau boli pleuro-pulmonare (bronşita cronică, pleurezia, astmul).

Cele mai grave boli care pot determina tusea cronică sunt tuberculoza şi cancerul bronhopulmonar, de aceea este foarte important să ne adresăm din timp medicului.